|
TRATAMENTUL INTERDISCIPLINAR AL PARODONTOPATIILOR
Boala parodontala continua sa reprezinte o provocare pentru medicul
stomatolog deoarece tratamentul, care are ca scop final reabilitarea
functiilor aparatului dento-maxilar (estetica, fonatia si masticatia
), este un tratament complex , interdisciplinar, apeland la toate
specialitatile stomatologice. Articolul expune secventa logica a
unui astfel de tratament, prin prezentarea unui caz clinic concret.

fig. 1  fig. 2
Pacientul, un barbat de 62 de ani, se prezinta la medic acuzind
pierderea dintelui 11. La examenul clinic initial (fig. 1,2 , 3)
se observa o atela de compozit fracturata la nivelul incisivilor
superiori,prezenta placii dentare si a depozitelor de tartru, edentatii
si carii dentare.Radiografia panoramica ( RP fig 4)
fig. 3
fig. 4
releva rezorbtia generalizata a osului alveolar, leziuni periapicale
radiotransparente la dintii 35 si36 si carii dentare. Dintele 11
a fost extras din cauza rezorbtiei osoase avansate, desi initial
s-a practicat imobilizarea lui provizorie pana la stabilirea planului
de tratament. Cand pacientul s-a prezentat ulterior cu un abces
parodontal, s-a decis extractia dintelui, dar coroana lui a fost
lasata SPLINTED de dintii adiacenti, ca o restaurare provizorie.
fig. 5
Statusul radiologic(fig. 5) este necesar pentru ca ofera detalii
despre leziunile observate pe RP. S-a stabilit diagnosticul de parodontopatie
cronica (adulta) asociata cu carii recurente, leziuni periapicale
la 35 si 36 si edentatii partiale. Planul ocluzal este neregulat
din cauza migrarilor si malpozitiilor dentare.
TRATAMENT
Pentru arcada maxilara s-a confectionat in prealabil o punte totala
provizorie din acrilat, care s-a cimentat dupa extractia lui 11
si slefuirea dintilor preparati tangential (escavat) la nivelul
coletului, 0,5 cm subgingival(fig. 6)
fig. 6
fig. 7
Leziunea verticala de la nivelul radacinii meziale a dintelui
46 (fig. 7) a necesitat tratament chirurgical, iar dupa 6 luni de
la interventie s-a initiat corectarea pozitiei dintelui prin tratament
ortodontic. Dintii 46 si 44 au fost preparati ca stalpi pentru o
punte provizorie ( de trei dinti ). A fost necesara o a doua interventie
chirurgicala la 46 pentru netezirea osului mezial, dupa care bontul
a fost preparat in functie de anatomia ( sectiunae ) radiculara
(fig. 8). fig
8
Tratamentul chirurgical la arcada maxilara a constat intr-un lambou
vestibular repozitionat apical si un lambou palatinal, cu scopul
de a facilita eliminarea pungilor parodontale. In timpul interventiei
s-a realizat si augmentarea crestei alveolare in zona lui 11 cu
o grefa de tesut conjunctiv. Marginile puntii totale provizorii
au fost readaptate la noul contur gingival la 8 saptamani de la
interventia chirurgicala.
Introducerea implantelor dentare s-a facut numai dupa examinarea
clinica si radiologica (conventionala) completata de tomografia
computerizata.
La maxilar s-a hotarat introducerea implantelor in locul dintilor
14,15,si25. S-a practicat extractia dintilor 14, 15 si amputatia
radacinii mezio-vestibulare la 16 ( evaluat ca dinte neconservabil
) pentru a crea mai mult spatiu mezio-distal in vederea implantarii
immediate in regiunea premolara maxilara dreapta (fig. 9,10 si 11).
fig.9
fig. 10
fig. 11
S-au folosit implante Branemark( 3,75 mm/13 mm ) la ambele hemiarcade.
Implantul distal, din zona 15, nu a putut fi stabilizat, asa ca
s-a amanat introducerea lui dupa vindecarea alveolei. Aceasta a
fost posibila dupa 4 luni, cand s-a introdus un implant Branemak
(3.75 mm/10 mm ). 6 luni mai tarziu s-au aplicat HEALING ABUTMENTS
iar puntea provizorie a fost refacuta pentru a include si implantele.
Dintele 16 a fost separat de punte si extras iar la nivelul lui
27 s-a practicat amputatia radacinii mezio-vestibulare pentru a
elimina leziunea de furcatie.
fig. 12
La mandibula examenul CT (fig. 12 ) ne arata o creasta cu o inaltime
favorabila implantelor in sens vertical, dar insuficient de groasa
in sens vestibulo-oral. De aceea s-a practicat regenerarea osoasa
ghidata si augmentatia crestei alveolare cu o grefa osoasa din regiunea
simfizei mentoniere.
fig. 13
Grefa a fost fixata cu suruburi MEMFIX si acoperita cu o membrana
GORE-TEX. Dupa 6 luni s-a efectuat o a doua interventie prin care
s-au indepartat suruburile si membrana si s-au introdus 2 implante
Branamark (3,75 mm/10 mm ) in osul regenerat (fig.14,15 si 16).
fig. 14
fig. 15
fig. 16
HEALING ABUTMENTS au fost aplicate 3 luni mai tarziu si implantele
au fost pregatite pentru restaurarea provizorie. In fig. 17, 18,
19 se vad arcadele dentare cu puntile provizorii si preparatii pentru
punti definitive.
fig. 17
fig. 18
fig.19
Tratamentul va continua cu realizarea lucrarilor protetice definitive.
CONCLUZII
Tratamentul descris este de lunga durata ( aproape 2 ani ), dar
puntile provizorii s-au dovedit satisfacatoare.
Se pare ca decizia de a utiliza metoda implantarii immediate in
regiunea premolarilor maxilari a fost gresita si ar fi fost de preferat
sa se astepte in prealabil refacerea osului (vindecarea alveolei)
Trebuie subliniata importanta confectionarii unei punti provizorii
inaintea efectuarii tratamentelor chirurgicale. Aceasta permite
extractia dintilor cu prognostic initial incert,o o fizionomie acceptabila
si evitarea protezelor mobile, imobilizeaza dintii parodontotici,
corecteaza planul ocluzal si permite executarea interventiilor de
chirurgie parodontala.
Cooperarea pacientului in cadrul unui asemenea tratament ests
esentila, in afara de mentinerea igienei orale fiind necesara o
consultatie profilactica la fiecare 3 luni.
Tratamentul protetic de durata a constat intr- o punte pe implante
in regiunea premolara dreapta, o punte extinsa de la 13 la 24, o
coroana (solo) pe implantul 25 si una pe molarul 26.
Acest articol accentueaza importanta lucrului in echipa, colaborarea
specialistilor fiind vitala pentru succesul tratamentului.
|