CANDIDOZA BUCALÃ : MANIFESTÃRI CLINICE, DIAGNOSTIC SI TRATAMENT

Candidoza bucalã, cauzatã în majoritatea cazurilor de Candida Albicans, afecteazã preferential bãtrâni, copii mici si purtãtorii de proteze dentare. Este cunoscut rolul pe care îl au în etiopatogenia bolii dezechilibrele florei bacteriene orale si deficitele imunitare. SIDA, diabetul zaharat, antibioterapia incorect condusã, corticoterapia sau chimioterapia neoplasmelor pot initia infectia. Protezele dentare sunt medii de multiplicare a fungului iar xerostomia (medicamentoasã, din sindromul Goujerot-Sjogren sau dupã iradierea glandelor salivare) este legatã de formele atrofice ale afectiunii, nefiind asociatã cu pseudomembrane albe.

Ca forme clinice se descriu:

1. Candidoza pseudomembranoasã este cea mai recunoscutã datoritã plãcilor albe cu aspect brânzos ce acoper| mucoasa (pseudomembrane).
2. Candidoza atroficã cu variantele ei: a) stomatita de protezã, b) glosita romboidalã medianã, c) eritroplazia palatinã care corespunde deseori glositei romboidale si d) cheilita angularã (perlesul).
3. Candidoza hiperplazicã este rarã si usor de confundat cu leucoplazia, datoritã faptului cã plãcile albe sunt rezistente la îndepartarea mecanicã.

Testele de diagnostic sunt reprezetate de: citologia exfoliativã, izolarea fungilor prin cultivarea pe mediul Sabouraud, utilizarea de solutie de hidroxid de potasiu. Materialul recoltat, aplicat pe lame de sticlã, poate fi fixat imediat si colorat sau poate fi acoperit cu solutie de KOH care dizolvã celulele epiteliale, lãsând microorganismul intact. în ambele cazuri, preparatul este examinat la microscop pentru a evidentia prezenta ciupercii si forma sa. în formele cronice atrofice si hiperplazice, biopsia se impune din cauza asemãnãrii clinice cu leziuni precanceroase ca lucoplazia si eritroplazia.

Tratament:

• Topicele se administreazã sub formã de comprimate, drajeuri sau solutii pentru irigatii orale, primele fiind preferate datoritã contactului prelungit al medicamentului cu mucoasa bucalã, pacientul fiind instruit sã lase drajeul sã se topeascã încet în gurã.

• Administrarea pe cale internã a noilor antifungice, cum este fluconazolul, au avantajul de a necesita o singurã dozã pe zi, dar impune prudentã datoritã efectelor toxico-hepatice.
• în afectiunile mixte, caracteristice pentru cheilita angularã, medicatia trebuie sã se adreseze atât fungilor cât si bacteriilor, autorii recomandând clioquinolul topic (unguent, solutie).
• în stomatita de protezã este esentialã curãtirea mecanicã urmatã de dezinfectarea protezei cu solutii antiseptice (clorhexidinã 0,12%, hipoclorit de sodiu 1:50). Proteza poate fi un suport pentru unguentele antifungice, asigurând un contact intim cu mucoasa afectatã.

Candidoza bucalã este o afectiune ce poate ridica probleme de diagnostic diferential chiar si pentru un ochi exersat, datortiã variatelor aspecte clinice, fiind deseori confundatã cu alte afectiuni. Medicul stomatolog poate recunoaste si trata candidoza bucalã fãrã a neglija dirijarea pacientului spre un specialist în cadrul lipsei de rãspuns a infectiei la tratament.

Rossie K, Guggenheimer J: Clinical manifestation, Diagnosis and Treatment. Oral Pathology, 9: 635 – 641, 1997

Actualitati Stomatologice

Nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 8