|
Efectele psihologice si medicale
ale mercurului provenind din amalgam
"Boala de amalgam" este un termen utilizat
pentru a descrie simptomele atribuite mercurului provenind din amalgamul
dentar folosit ca material de obturatie.
Medicii stomatologi trebuie så fie pregåtiti
så se confrunte cu plangerile pacientilor asociate acestei
situatii. Simptomele descrise sunt vagi: obosealå, cefalee,
ameteli.
Expunerea la mercur. Ar fi necesare 450 panå
la 530 de obturatii din amalgam la acelasi pacient pentru a elibera
suficient mercur care så atingå pragul concentratiei
urinare stabilit de OMS. In termeni comparativi, panå si persoanele
in a cåror dietå cantitatea de peste este joaså,
ingerå zilnic 10-20 µg de mercur din alte surse in timp ce
obturatiile din amalgam elibereazå doar 1,7µg / zi.
In cursul indepårtårii restauratiilor
din amalgam, expunerea pacientului ca si a medicului la mercur råmane
neglijabilå. Cu toate cå stomatologii sunt expusi la
mercur mai frecvent decat populatia in general, studii epidemiologice
medicale au aråtat cå longevitatea stomatologilor este
mai ridicatå comparativ cu medicii care in general nu sunt
expusi la efectele mercurului.
Peste 16 studii au demonstrat cå, situatia
medicalå a pacientilor nu poate fi asociatå cu mercurul
continut in amalgamul din obturatiile existente sau din cele care
se indepårteazå
de pe dinti.
Cu toate cå nivelul mercurului in tesuturile
pacientilor, in timpul indepårtårii obturatiilor creste,
cei care acuzå "boala de amalgam" nu au prezentat
nivele semnificativ mai inalte decat pacientii care suferå
manevre similare. In cazuri rare, existå pacienti cu alergie
la mercur sau la alte metale din compozitia amalgamului.
Toxicitatea
Toxicitatea cronicå la mercur este marcatå
printr-o disfunctie moderatå a SNC-ului, iritabilitate, amnezie,
insomnie, insuficientå renalå, anorexie si tremor.
Toxicitatea acutå se manifestå prin
tuse, frisoane, febrå, slåbiciune, greatå, diaree
si hipersalivatie. Cazurile de toxicitate acutå trebuie tratate
medical; doar indepårtarea obturatiilor din amalgam desi se
impune, nu va imbunåtåti situatia existentå.
Diagnosticul
Pacientii cu "boala de amalgam" prezintå
simptome nespecifice care pot fi asociate cu conditii medicale multiple.
Dificultatea diagnosticului diferential conduce pacientii cåtre
cåutarea de råspunsuri de la medici cu diferite specialitåti.
In plus, articolele din preså ii incurajeazå så
"trateze boala de amalgam".
Simptomatologia vagå asociatå "bolii
de amalgam" poate fi datoratå unor boli grave ca scleroza
multiplå, sindromul Alzheimer sau tumori, patologie care necesitå
un diagnostic cert si un tratament specific. In cazul in care simptomele
sunt atribuite nejustificat amalgamului, iar pacientilor respectivi
li se indepårteazå obturatiile din amalgam, atat diagnosticul
corect cat si tratamentul vor fi intarziate.
Aspectele psihologice
Aici sunt incluse maladii psihosomatice ca: depresie,
anxietate, panic disorder. Douå studii conduse in Suedia
au aråtat cå, 14% dintr-un grup de control au fost diagnosticati
psihiatric comparativ cu 70% din alt grup care "suferea
de boala de amalgam".
Cu toate acestea, aspectele biologice, psihologice
si sociale ale acestei probleme pot avea
o interactiune reciprocå iar prezenta problemelor psihologice
nu inseamnå cå suferintele fizice nu existå. Simptomele
pot fi reale, dar cauza mercurului din amalgam incriminatå
de pacienti este o probabilitate foarte scåzutå.
Tratamentul stomatologic
In cazurile in care pacientii solicitå indepårtarea
obturatiilor din amalgam, stomatologul trebuie så asigure
in primul rand o stare de sånåtate oralå si så
excludå orice altå cauzå dentarå a simptomelor
descrise. Pasul urmåtor constå in a explica pacientilor
probabilitatea foarte reduså a toxicitåtii mercurului
si indrumarea lor cåtre un consult medical. De asemenea, stomatologul
va explica medicului generalist baza stiintificå a "bolii
de amalgam" si faptul cå simptomele pacientilor nu sunt
asociate acesteia.
Indepårtarea obturatiilor din amalgam
la un pacient fårå acuze subiective sau fårå
reactii demonstrate de alergie sau hipersensibilitate la mercur
nu este eticå.
Imbunåtåtirea posibilå a situatiei
pacientului ce poate rezulta din efectul placebo nu justificå
indepårtarea obturatiilor din amalgam. Desigur, exceptie fac
cererile pacientilor din considerente fizionomice.
Concluzii
Mare parte din pacientii care cred cå simptomele lor sunt
asociate "bolii de amalgam"
nu au fost diagnosticati corect si pot suferi de tulburåri
medicale sau psihologice ce impun
un diagnostic si un tratament corect.
Osborne JW, Albino JE: Psychological
and medical effects of mercury intake from dental amalgam: a status
report for the American Journal of Dentistry.
Am J Dent 12: 151, 1999
|