Forumuri profesionale: haluce.ro | eugenol.ro | injectia.ro | vetforum.ro   Joburi medicale medjobs.ro
  Pagini Galbene Medicale: imedic.ro
Licitatii medicale: Eugenol Bay      

Inscriere gratuita in pagini galbene medicale imedic.ro | Joburi medicale - medjobs.ro

cauta in imedic.ro | cauta in medicalXXL



Actualitati in practicarea chirurgiei orale in cabinetul stomatologic
 
Procedeele de chirurgie oralå, de la biopsii si extractii dentare la implante si tratamentul leziunilor traumatice sunt curente in stomatologia clinicå.
Multe procedee de chirurgie oralå pot fi practicate de cåtre medicul stomatolog pregåtit adecvat in acest domeniu iar relatia lui cu chirurgul o.m.f. este o componentå importantå in ingrijirea optimå a pacientilor care solicitå un tratament de specialitate. Pentru ca tratamentul chirurgical så fie corect efectuat este important ca medicul stomatolog generalist så-si cunoascå posibilitåtile profesionale in domeniu si så aprecieze corect momentul transferului bolnavului cåtre chirurgul o.m.f.

Pentru medicul stomatolog existå unele consideratii inaintea practicårii unei interventii de chirurgie oralå in cabinet:

- procedeul chirurgical propus så poatå fi efectuat complet si fårå incidente sub anestezie localå;
- procedeul så fie cunoscut (våzut sau instruit) si så existe o acreditare in vederea efectuårii tratamentului chirurgical;
- trebuie cunoscute accidentele si complicatiile procedeului chirurgical iar atunci cand ele s-au produs så fie comunicate pacientului si rezolvate, uneori, de un specialist;
- in cazul unei tumori maligne este recomandat ca pacientul så fie trimis pentru biopsie la un chirurg maxilo-facial care va stii så aleagå locul si tehnica potrivitå pentru recoltarea unui fragment din tumora suspicionatå;
- experientele anterioare avute in legåturå cu tehnica operatorie ce urmeazå a fi efectuatå (asigurarea sentimentului de sigurantå in timpul efectuårii procedeului propus); acest sentiment, pentru aceeasi tehnicå poate så difere de la un pacient la altul;
- interesul manifestat pentru procedura efectuatå; existå nivele diferite de interes pentru proceduri diferite; cu timpul sau prin perfectionåri succesive, nivelele de interes se pot diversifica;
- varsta pacientilor ca si criteriu de selectie a tratamentelor dentare:
– in cazul pacientilor in varstå, extractia dentarå poate fi mai dificilå (os dens, spatiu periodontal redus); statistic complicatiile postoperatorii sunt mai frecvente la aceastå categorie de varstå;
– parestezia sau anestezia dupå extractia molarului de minte inferior la pacientii sub 25 de ani: doar 1/100 vor acuza tulburåri de sensibilitate nervoaså. La pacienti peste 35 de ani, rata de complicatii/100 de pacienti este mai mare;
– alveolita postextractionalå este mai frecventå si cu duratå de vindecare mai lungå la pacientii in varstå.

BIOPSIA necesitå o bunå anamnezå (terenul pacientului, istoricul bolii), o examinare completå cervicofacialå (arii ganglionare aferente), a cavitåtii bucale si a leziunii – recunoasterea ei clinicå
(ex.: fibrom, mucocel, verucå, ulceratie), recipiente adecvate de påstrare si transport al fragmentului recoltat.

Criterii de practicare a biopsiei:
- mårimea leziunii: la dimensiuni de 2-5 mm se recomandå excizia leziunii, dacå leziunea are caractere de benignitate. Biopsia va determina retineri din partea medicului stomatolog dacå dimensiunile leziunii sunt mai mari, dacå existå bånuiala unei leziuni maligne care impune excizia in tesut sånåtos cu defect secundar chirurgical important;
- localizarea leziunii: in apropierea unui nerv sau vas sanguin important, canal sau spatiu anatomic (ex. planseul bucal). Acest rationament va fi efectuat inainte de efectuarea biopsiei;
- aspectul leziunii: benignå, difuzå, inflamatorie sau neinflamatorie.
IMPLANTELE DENTARE.
Dacå medicul stomatolog este bine familiarizat cu chirurgia extractiei dentare atunci practicarea implantologiei poate fi o extensie naturalå a practicii sale. In felul acesta, problemele chirurgicale si de restaurare proteticå pot fi efectuate de cåtre aceeasi persoanå.
Este de recomandat totusi, ca implantologia så fie practicatå dupå cateva cursuri de specialitate la care se pot adåuga si informatiile fabricilor producåtoare de implante. Totodatå, trebuie cunoscut si faptul cå implantologia a lansat dupå sine si tehnicile de grefare osoaså in zonele cu deficit osos calitativ si cantitativ. In cazul unor proceduri dificile precum grefarea de podea sinusalå, transpozitia nervului alveolar inferior este de recomandat colaborarea cu chirurgul o.m.f.
Si, nu in ultimul rand, se impune si experienta in domeniu.

ANTIBIOTERAPIA (indicatii, utilizare pre sau postoperatorie la pacientii sånåtosi).
La pacientii sånåtosi (fårå febrå reumatoidå, boli cardiace, imunocompromisi) nu existå indicatie pentru antibioterapie in legåturå cu extractia dentarå, incizia si drenajul abceselor periosoase.

Sansele de infectie la pacientii sånåtosi apar cu ocazia:
– extractiei unui molar de minte;
– traumatism tisular excesiv;
– durata procedeului intre 10’ – 30’ sau peste acest interval.

In aceste situatii, se recomandå urmåtoarea schemå de antibioterapie: 1g amoxicilinå imediat dupå tratament, dupå care 500 mg amoxicilinå de douå ori/zi pentru 3 zile; apoi se reevalueazå evolutia postoperatorie.
In caz de evolutie favorabilå, tratamentul se va intrerupe.
In caz de persistentå a simptomelor inflamatorii, medicatia dupå schema de mai sus se va relua pentru incå 3 – 5 zile. In cazul in care evolutia postoperatorie råmane nefavorabilå, se recomandå indrumarea pacientului cåtre un chirurg o.m.f.
Alternativa amoxicilinei råmane penicilina (spectru larg de actiune, cel mai indicat in cazul profilaxiei infectiilor orale). Antibioticele scumpe s-ar putea så nu aibå actiunea necesarå contra infectiilor orale.
Nevoia de antibiotice se impune cand efectiv este nevoie de ele:
• cand se constatå o infectie (celulitå, evolutie rapidå). Se recomandå tratamentul general cu antibiotice si tratamentul chirurgical care poate fi extractia dentarå.
• cand semnele infectioase locale si generale sunt importante se instituie tratamentul antiinfectios inainte de extractia dentarå. De exemplu, in caz de simptome de toxicitate sistemicå: febrå, astenie, adinamie si cu semne locale de supuratie localizatå (abces) se recomandå tratamentul general antiinfectios, incizia si drenajul colectiei purulente, precum si extractia dintelui cauzal.
In caz de pericoronaritå acutå, cand apar leziuni de decubit produse de molarul de minte maxilar, se va recurge chiar la extractia acestuia pentru a nu supraadåuga infectia zonei de ulceratie traumaticå.
• efectul anestezic local este scåzut in tesuturi inflamate, infectate si deci, un alt motiv de a trata infectia localå pe cale generalå inaintea tratamentului chirurgical.
• terenul pacientului (diabet, chimioterapie). Desi 5%-7% din populatie poate fi alergicå la penicilinå, acesta råmane antibioticul preferat in cazul infectiilor orale. In caz de alergie la penicilinå se recomandå eritromicina, clindamicina sau cefalexin (cu atentie, deoarece 8%-10% din cazuri pot prezenta sensibilitate incrucisatå la penicilinå).
In cazul unei infectii severe, se recomandå consultul unui chirurg o.m.f. pentru instituirea eficientå a tratamentului necesar.
EXTRACŒIA PROFILACTICÅ A MOLARULUI DE MINTE este legatå de rationamentul clinic al medicului care este solicitat in aceastå problemå. Este greu så se formuleze un råspuns categoric la aceastå problemå.
Fiecare caz trebuie analizat in parte:
- La pacientii in varstå de 16 ani, mandibula este in principiu formatå, coroana molarului de minte este calcificatå. Se va examina ramul mandibular pentru a aprecia dacå existå spatiu suficient pentru eruptia corectå a molarului de minte. Dacå råspunsul este pozitiv, atunci molarul de minte se påstreazå. In cazul unui spatiu de eruptie insuficient (anatomia ramului mandibular, coroanå voluminoaså a molarului de minte) existå douå posibilitåti:

– se asteaptå producerea complicatiei (pericoronarite, osteitå alveolarå, caria molarului de minte sau a rådåcinii molarului de 12 ani) sau
– se practicå odontectomia in momentul depistårii anomaliei cauzatoare de complicatii in viitor. Argumentul in favoarea practicårii odontectomiei la aceastå varstå este tehnica mai putin expuså accidentelor intreoperatorii.


- La pacientii intre 20 – 30 de ani cand molarul de minte este inclus si deci, fårå posibilitate de comunicare cu cavitatea bucalå (fluidele bucale) se recomandå mentinerea acestuia. Se preferå aceastå conduitå din cauza frecventei complicatiilor postoperatorii, deoarece rådåcinile dentare sunt formate, iar osul este mai dens (tehnicå mai laborioaså).
In Marea Britanie, odontectomia molarului de minte este pe locul 4 ca frecventå din totalitatea interventiilor chirurgicale practicate (o sumå imenså de bani). In S.U.A. se cheltuiesc 3 milioane de dolari pe såptåmanå pentru odontectomia molarului de minte iar in unele state (Pennsylvania) se cheltuieste mai mult pentru odontectomia molarului de minte decat pentru histerectomii.
Partizanii mentinerii molarului de minte argumenteazå cå:
– molarii de minte nu pot produce inghesuirea dintilor anteriori (articol din Journal of American Dental Association din august 1992);
– nu se recomandå extractia lor decat in momentul producerii unor complicatii dentare (M2 sau M3) sau parodontale.
Argumentul unor complicatii in cazul unor eruptii ipotetice ale molarului de minte este pe cale de disparitie.
Tendinte de viitor in chirurgia oralå
- distraction osteogenesis este un procedeu de alungire a osului cu ajutorul cåruia, unele deformåri faciale pot fi tratate nechirurgical. Procedeul este inspirat din ortopedie, iar piesele dispozitivului utilizat in chirurgie au scåzut considerabil in dimensiuni, incat peste 10 – 15 ani aceastå tehnicå va fi tratamentul electiv in terapia retrognatiei sau hipoplaziei faciale;
- plåcutele resorbabile utilizate in tratamentul fracturilor sau in cazul osteotomiilor din chirurgia ortognatå. Aceste plåcute sunt biodegradabile – se resorb intr-un an (aceasta insemnand cå pacientul nu va mai råmane pentru totdeauna cu piese metalice la nivelul maxilarelor tratate); cercetårile sunt incå in stadiul de experiment pe animale;
- reducerea pierderii osoase dupå extractia dentarå. La 6 luni dupå o extractie dentarå, pierderea osoaså alveolarå este de 4 mm inåltime si 1 mm låtime. Consecintele estetice ale restaurårii protetice in aceastå zonå sunt evidente. Aceastå resorbtie osoaså devine si mai importantå in cazul unei restauråri protetice pe implante. S-a impus utilizarea grefårii osoase (partiale) aplicatå imediat postextractional si acoperitå cu o membranå de regenerare tisularå dirijatå. In 3 såptåmani, particulele se organizeazå si nu se mai pot elimina din alveolå. Dupå alte 2 såptåmani, alveola este complet epitelizatå (acoperitå cu epiteliu) iar dimensiunile crestei aveolare råman definitive;
- rezectia apicalå. Rata de succes a procedeului este apreciatå la 75%. Sunt cunoscute si utilizate dispozitive ultrasonice de pregåtire a cavitåtii radiculare pentru obturatii retrograde. Ca si materiale pentru obturatii retrograde sunt amintite cimenturile EBA si MTA (agregate de tioxid).
 

Bonner P: Oral surgery for the general practitioner: an update.
Dentistry Today 18 (6): 90 – 96, June 1999


 

Actualitati Stomatologice

Nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 8

 

© March 2000 All rights reserved
Pentru intrebari va rugam sa consultati un medic. Va multumim.
   Forumuri profesionale: haluce.ro | eugenol.ro | injectia.ro | vetforum.ro   Joburi medicale medjobs.ro
  Pagini Galbene Medicale: imedic.ro
Licitatii medicale: Eugenol Bay      
”Cei care sunt incapabili sa invete din erorile trecute, sunt condamnati sa le repete.” McKernan