|
Actualitati
in practicarea chirurgiei orale in cabinetul stomatologic
Procedeele de chirurgie
oralå, de la biopsii si extractii dentare la implante si tratamentul
leziunilor traumatice sunt curente in stomatologia clinicå.
Multe procedee de chirurgie
oralå pot fi practicate de cåtre medicul stomatolog
pregåtit adecvat in acest domeniu iar relatia lui cu chirurgul
o.m.f. este o componentå importantå in ingrijirea optimå
a pacientilor care solicitå un tratament de specialitate.
Pentru ca tratamentul chirurgical så fie corect efectuat este
important ca medicul stomatolog generalist så-si cunoascå
posibilitåtile profesionale in domeniu si så aprecieze
corect momentul transferului bolnavului cåtre chirurgul o.m.f.
Pentru medicul stomatolog
existå unele consideratii inaintea practicårii unei
interventii de chirurgie oralå in cabinet:
- procedeul chirurgical
propus så poatå fi efectuat complet si fårå
incidente sub anestezie localå;
- procedeul så
fie cunoscut (våzut sau instruit) si så existe o acreditare
in vederea efectuårii tratamentului chirurgical;
- trebuie
cunoscute accidentele si complicatiile procedeului chirurgical iar
atunci cand ele s-au produs så fie comunicate pacientului
si rezolvate, uneori, de un specialist;
- in cazul unei
tumori maligne este recomandat ca pacientul så fie trimis
pentru biopsie la un chirurg maxilo-facial care va stii så
aleagå locul si tehnica potrivitå pentru recoltarea
unui fragment din tumora suspicionatå;
- experientele
anterioare avute in legåturå cu tehnica operatorie ce
urmeazå a fi efectuatå (asigurarea sentimentului de
sigurantå in timpul efectuårii procedeului propus);
acest sentiment, pentru aceeasi tehnicå poate så difere
de la un pacient la altul;
- interesul manifestat
pentru procedura efectuatå; existå nivele diferite de
interes pentru proceduri diferite; cu timpul sau prin perfectionåri
succesive, nivelele de interes se pot diversifica;
- varsta pacientilor
ca si criteriu de selectie a tratamentelor dentare:
in cazul pacientilor
in varstå, extractia dentarå poate fi mai dificilå
(os dens, spatiu periodontal redus); statistic complicatiile postoperatorii
sunt mai frecvente la aceastå categorie de varstå;
parestezia sau anestezia
dupå extractia molarului de minte inferior la pacientii sub
25 de ani: doar 1/100 vor acuza tulburåri de sensibilitate
nervoaså. La pacienti peste 35 de ani, rata de complicatii/100
de pacienti este mai mare;
alveolita postextractionalå
este mai frecventå si cu duratå de vindecare mai lungå
la pacientii in varstå.
BIOPSIA necesitå
o bunå anamnezå (terenul pacientului, istoricul bolii),
o examinare completå cervicofacialå (arii ganglionare
aferente), a cavitåtii bucale si a leziunii recunoasterea
ei clinicå
(ex.: fibrom, mucocel, verucå, ulceratie), recipiente adecvate
de påstrare si transport al fragmentului recoltat.
Criterii de practicare
a biopsiei:
- mårimea
leziunii: la dimensiuni de 2-5 mm se recomandå excizia
leziunii, dacå leziunea are caractere de benignitate. Biopsia
va determina retineri din partea medicului stomatolog dacå
dimensiunile leziunii sunt mai mari, dacå existå bånuiala
unei leziuni maligne care impune excizia in tesut sånåtos
cu defect secundar chirurgical important;
- localizarea
leziunii: in apropierea unui nerv sau vas sanguin important,
canal sau spatiu anatomic (ex. planseul bucal). Acest rationament
va fi efectuat inainte de efectuarea biopsiei;
- aspectul leziunii:
benignå, difuzå, inflamatorie sau neinflamatorie.
IMPLANTELE DENTARE.
Dacå medicul stomatolog
este bine familiarizat cu chirurgia extractiei dentare atunci practicarea
implantologiei poate fi o extensie naturalå a practicii sale.
In felul acesta, problemele chirurgicale si de restaurare proteticå
pot fi efectuate de cåtre aceeasi persoanå.
Este de recomandat totusi,
ca implantologia så fie practicatå dupå cateva
cursuri de specialitate la care se pot adåuga si informatiile
fabricilor producåtoare de implante. Totodatå, trebuie
cunoscut si faptul cå implantologia a lansat dupå sine
si tehnicile de grefare osoaså in zonele cu deficit osos calitativ
si cantitativ. In cazul unor proceduri dificile precum grefarea
de podea sinusalå, transpozitia nervului alveolar inferior
este de recomandat colaborarea cu chirurgul o.m.f.
Si, nu in ultimul rand, se impune si experienta in domeniu.
ANTIBIOTERAPIA
(indicatii, utilizare pre sau postoperatorie la pacientii sånåtosi).
La pacientii sånåtosi
(fårå febrå reumatoidå, boli cardiace, imunocompromisi)
nu existå indicatie pentru antibioterapie in legåturå
cu extractia dentarå, incizia si drenajul abceselor periosoase.
Sansele de infectie
la pacientii sånåtosi apar cu ocazia:
extractiei unui molar
de minte;
traumatism tisular excesiv;
durata procedeului
intre 10 30 sau peste acest interval.
In aceste situatii,
se recomandå urmåtoarea schemå de antibioterapie:
1g amoxicilinå imediat dupå tratament, dupå care
500 mg amoxicilinå de douå ori/zi pentru 3 zile; apoi
se reevalueazå evolutia postoperatorie.
In caz de evolutie favorabilå,
tratamentul se va intrerupe.
In caz de persistentå
a simptomelor inflamatorii, medicatia dupå schema de mai sus
se va relua pentru incå 3 5 zile. In cazul in care evolutia
postoperatorie råmane nefavorabilå, se recomandå
indrumarea pacientului cåtre un chirurg o.m.f.
Alternativa amoxicilinei
råmane penicilina (spectru larg de actiune, cel mai indicat
in cazul profilaxiei infectiilor orale). Antibioticele scumpe s-ar
putea så nu aibå actiunea necesarå contra infectiilor
orale.
Nevoia de antibiotice
se impune cand efectiv este nevoie de ele:
cand se constatå
o infectie (celulitå, evolutie rapidå). Se recomandå
tratamentul general cu antibiotice si tratamentul chirurgical care
poate fi extractia dentarå.
cand semnele
infectioase locale si generale sunt importante se instituie tratamentul
antiinfectios inainte de extractia dentarå. De exemplu, in
caz de simptome de toxicitate sistemicå: febrå, astenie,
adinamie si cu semne locale de supuratie localizatå (abces)
se recomandå tratamentul general antiinfectios, incizia si
drenajul colectiei purulente, precum si extractia dintelui cauzal.
In caz de pericoronaritå
acutå, cand apar leziuni de decubit produse de molarul de
minte maxilar, se va recurge chiar la extractia acestuia pentru
a nu supraadåuga infectia zonei de ulceratie traumaticå.
efectul anestezic
local este scåzut in tesuturi inflamate, infectate si deci,
un alt motiv de a trata infectia localå pe cale generalå
inaintea tratamentului chirurgical.
terenul pacientului
(diabet, chimioterapie). Desi 5%-7% din populatie poate fi alergicå
la penicilinå, acesta råmane antibioticul preferat in
cazul infectiilor orale. In caz de alergie la penicilinå se
recomandå eritromicina, clindamicina sau cefalexin (cu atentie,
deoarece 8%-10% din cazuri pot prezenta sensibilitate incrucisatå
la penicilinå).
In cazul unei infectii
severe, se recomandå consultul unui chirurg o.m.f. pentru
instituirea eficientå a tratamentului necesar.
EXTRACIA PROFILACTICÅ
A MOLARULUI DE MINTE este legatå de rationamentul clinic al
medicului care este solicitat in aceastå problemå. Este
greu så se formuleze un råspuns categoric la aceastå
problemå.
Fiecare caz trebuie analizat
in parte:
- La pacientii
in varstå de 16 ani, mandibula este in principiu formatå,
coroana molarului de minte este calcificatå. Se va examina
ramul mandibular pentru a aprecia dacå existå spatiu
suficient pentru eruptia corectå a molarului de minte. Dacå
råspunsul este pozitiv, atunci molarul de minte se påstreazå.
In cazul unui spatiu de eruptie insuficient (anatomia ramului mandibular,
coroanå voluminoaså a molarului de minte) existå
douå posibilitåti:
se asteaptå producerea complicatiei (pericoronarite, osteitå
alveolarå, caria molarului de minte sau a rådåcinii
molarului de 12 ani) sau
se practicå
odontectomia in momentul depistårii anomaliei cauzatoare de
complicatii in viitor. Argumentul in favoarea practicårii
odontectomiei la aceastå varstå este tehnica mai putin
expuså accidentelor intreoperatorii.
- La pacientii intre
20 30 de ani cand molarul de minte este inclus si deci, fårå
posibilitate de comunicare cu cavitatea bucalå (fluidele bucale)
se recomandå mentinerea acestuia. Se preferå aceastå
conduitå din cauza frecventei complicatiilor postoperatorii,
deoarece rådåcinile dentare sunt formate, iar osul este
mai dens (tehnicå mai laborioaså).
In Marea Britanie, odontectomia
molarului de minte este pe locul 4 ca frecventå din totalitatea
interventiilor chirurgicale practicate (o sumå imenså
de bani). In S.U.A. se cheltuiesc 3 milioane de dolari pe såptåmanå
pentru odontectomia molarului de minte iar in unele state (Pennsylvania)
se cheltuieste mai mult pentru odontectomia molarului de minte decat
pentru histerectomii.
Partizanii mentinerii molarului
de minte argumenteazå cå:
molarii de minte nu pot
produce inghesuirea dintilor anteriori (articol din Journal of American
Dental Association din august 1992);
nu se recomandå
extractia lor decat in momentul producerii unor complicatii dentare
(M2 sau M3) sau parodontale.
Argumentul unor complicatii
in cazul unor eruptii ipotetice ale molarului de minte este pe cale
de disparitie.
Tendinte de viitor in chirurgia
oralå
- distraction
osteogenesis este un procedeu de alungire a osului cu ajutorul
cåruia, unele deformåri faciale pot fi tratate nechirurgical.
Procedeul este inspirat din ortopedie, iar piesele dispozitivului
utilizat in chirurgie au scåzut considerabil in dimensiuni,
incat peste 10 15 ani aceastå tehnicå va fi tratamentul
electiv in terapia retrognatiei sau hipoplaziei faciale;
- plåcutele
resorbabile utilizate in tratamentul fracturilor sau in cazul osteotomiilor
din chirurgia ortognatå. Aceste plåcute sunt biodegradabile
se resorb intr-un an (aceasta insemnand cå pacientul nu va
mai råmane pentru totdeauna cu piese metalice la nivelul maxilarelor
tratate); cercetårile sunt incå in stadiul de experiment
pe animale;
- reducerea pierderii
osoase dupå extractia dentarå. La 6 luni dupå o
extractie dentarå, pierderea osoaså alveolarå este
de 4 mm inåltime si 1 mm låtime. Consecintele estetice
ale restaurårii protetice in aceastå zonå sunt evidente.
Aceastå resorbtie osoaså devine si mai importantå
in cazul unei restauråri protetice pe implante. S-a impus utilizarea
grefårii osoase (partiale) aplicatå imediat postextractional
si acoperitå cu o membranå de regenerare tisularå
dirijatå. In 3 såptåmani, particulele se organizeazå
si nu se mai pot elimina din alveolå. Dupå alte 2 såptåmani,
alveola este complet epitelizatå (acoperitå cu epiteliu)
iar dimensiunile crestei aveolare råman definitive;
- rezectia apicalå.
Rata de succes a procedeului este apreciatå la 75%. Sunt cunoscute
si utilizate dispozitive ultrasonice de pregåtire a cavitåtii
radiculare pentru obturatii retrograde. Ca si materiale pentru obturatii
retrograde sunt amintite cimenturile EBA si MTA (agregate de tioxid).
Bonner
P: Oral surgery for the general practitioner: an update.
Dentistry Today 18 (6): 90 96, June 1999
|
Actualitati
Stomatologice
Nr. 1
| 2 | 3
| 4 | 5
| 6 | 8
|