|
Evolutia conceptelor de preparare endodontica (partea
1)
Obiectivele tratamentului endodontic constau in
curåtarea si prepararea canalului cu o formå conicå
ce respectå morfologia radicularå. De patru ani, principiile
de preparare endodonticå au evoluat considerabil prin introducerea
aliajelor de nichel titaniu ce au antrenat o serie de modificåri
privind: profilul de sectiune si conicitatea instrumentarului, dinamica
instrumentarå si secventele tratamentului endodontic. Conceptul
actual se bazeazå pe principiul crown-down (corono-apical)
efectuat cu instrumentar de diferite conicitåti. Aceste noi
tehnici permit o economie de timp si respectå obiectivele
mecanice ale preparårii.
Curåtarea si prepararea
formei canalului radicular
Scopul acestei etape de tratament este de a obtine
un canal cu o formå specificå, care så permitå
realizarea unei obturatii tridimensionale. Prepararea urmåreste,
in egalå måsurå, si optimizarea curåtirii
prin penetrarea la nivel optim a acului seringii de irigare si prin
crearea unui flux hidraulic de improspåtare permanentå
a solutiei folosite. Astfel, se obtine o bunå eliminare a
detritusurilor si din zonele inaccesibile instrumentårii:
ramificatiile canalului principal si canaliculele dentinare sectionate.
Deoarece curåtarea mecanicå prin instrumentare
este realizatå concomitent cu prepararea canalarå, aceastå
preparare permite si curåtarea chimicå prin actiunea
solutiilor de irigare. Øn acest mod, este realizat practic
conceptul actual de curåtare si preparare mecano-chimicå
a spatiului endodontic.
Obiectivele mecanice
ale preparårii endodontice
1. Conicitatea preparatiei
Preparatia finalå trebuie så prezinte
un aspect conic, regulat, pornind de la limita apicalå panå
la orificiul coronar (la nivelul camerei pulpare). Acest lucru permite:
Actiunea controlatå a instrumentelor in
zona apicalå;
Irigarea corespunzåtoare prin penetrarea
optimå in spatiul endodontic si improspåtarea permanentå
a solutiei prin circuit hidrodinamic;
Obturarea radicularå tridimensionalå
(inchidere etanså) prin posibilitatea ajustårii precise
a materialului la nivelul zonei apicale: convergenta peretilor la
acest nivel permite blocarea preciså la limita apicalå
a preparatiei;
Accesul instrumental optim panå la nivel
apical indiferent de tehnica de lucru.
2. Respectarea morfologiei canalare initiale
Forma canalului preparat trebuie så reproducå
in linii mari forma originalå a acestuia.
3. Localizarea limitei apicale a preparatiei
Foramenul apical trebuie mentinut in forma
si pozitia sa spatialå de origine la nivelul suprafetei radiculare
respectand structurile apico-periapicale. Complexitatea anatomiei
radiculare si endodontice poate crea dificultåti in realizarea
acestui obiectiv. Este important de retinut cå anatomia endodonticå
se poate modifica pe parcursul existentei dintilor pe arcadå
(apozitie dentinarå si/sau cementarå vs rezorbtie internå
sau externå).
Evolutia conceptelor
de realizare a preparatiei endodontice
Debutul endodontiei moderne este legat de stabilirea
normelor de standardizare si codificare ISO. Astfel, au fost definite
standardele de fabricare a instrumentarului endodontic. Aceste norme
au permis conceperea si aplicarea unor tehnici prestabilite de preparare
endodonticå (in ordine cronologicå):
Tehnica standardizatå se bazeazå
pe conceptul aritmetic: corespondentå perfectå
intre ultimul instrument endodontic utilizat la preparare si conul
folosit pentru obturatie. Dar, existenta canalelor curbe (majoritatea
cazurilor) si tehnicile de obturare prin compactarea gutapercii
au impus noi modalitåti de preparare (noi tehnici) care så
realizeze o conicitate majoratå.
Tehnica step-back respectå pentru preparare
principiile tehnicii standardizate urmate de prepararea retrogradå
(apico-coronarå) cu instrumentar de diametru progresiv crescåtor.
Se realizeazå astfel, o conicitate telescopatå
pornind de la limita apicalå a preparatiei. Dezavantajele
constau in incapacitatea instrumentårii canalelor inguste
si curbe (se respectå traiectoria canalarå initialå)
ca si riscul perforatiei radiculare (ace de canal de dimensiuni
diferite, din ce in ce mai rigide).
Tehnica seriatå (Schilder) a introdus un
nou concept: utilizarea unei serii de ace de raclare in cele 2/3
coronare ce pregåtesc folosirea acelor tip pilå
in 1/3 apicalå, posibilitate favorizatå de suprimarea
interferentelor parietale. Prepararea limitei apicale se face pasiv,
cu instrumente precurbate, urmårindu-se mai mult o modalitate
de instrumentare fårå riscuri a 1/3 apicale, decat realizarea
conditiilor de obturare radicularå. Pornind de la principiile
acestei tehnici, s-a incercat gåsirea unei modalitåti
de utilizare progresivå a instrumentelor, eliminand interferentele
parietale; astfel, au apårut in anii urmåtori tehnici
semimecanizate: ultrasonice, Rispi, Shapers.
Conceptul de preparare crown-down (prepararea
in sens corono-apical) are avantaje nete: permite suprimarea interferentelor
coronare parietale (in cele 2/3 coronare) cu posibilitatea progresiei
pasive a instrumentelor in zona apicalå; permite si curåtarea
intai a portiunii celei mai afectate a canalului, reducand riscurile
de contaminare periapicalå prin impingerea resturilor infectate
dincolo de apex.
Tehnicile step-back si crown-down,
desi aparent opuse ca principii si modalitåti
de realizare nu sunt de fapt contradictorii: prima realizeazå
conicitatea preparatiei pornind de la limita apicalå prestabilitå
iar ultima permeabilizeazå canalul si suprimå
interferentele. Astfel, cele douå tehnici pot fi asociate
in abordarea terapeuticå a canalelor, incepand
prepararea crown-down si finalizand prin instrumentare tip
step-back. (va urma)
Martin D, Machtou P: Evolution
des concepts de mise en forme du systeme canalaire.
Rev dOdonto-Stomat 28 (1): 13-21, 1999
|