Obiectivele tratamentului endodontic constau in curåtarea si prepararea canalului cu o formå conicå ce respectå morfologia radicularå. De patru ani, principiile de preparare endodonticå au evoluat considerabil prin introducerea aliajelor de nichel – titaniu ce au antrenat o serie de modificåri privind: profilul de sectiune si conicitatea instrumentarului, dinamica instrumentarå si secventele tratamentului endodontic. Conceptul actual se bazeazå pe principiul crown-down (corono-apical) efectuat cu instrumentar de diferite conicitåti. Aceste noi tehnici permit o economie de timp si respectå obiectivele mecanice ale preparårii.

Curåtarea si prepararea
formei canalului radicular

Scopul acestei etape de tratament este de a obtine un canal cu o formå specificå, care så permitå realizarea unei obturatii tridimensionale. Prepararea urmåreste, in egalå måsurå, si optimizarea curåtirii prin penetrarea la nivel optim a acului seringii de irigare si prin crearea unui flux hidraulic de improspåtare permanentå a solutiei folosite. Astfel, se obtine o bunå eliminare a detritusurilor si din zonele inaccesibile instrumentårii: ramificatiile canalului principal si canaliculele dentinare sectionate.

Deoarece curåtarea mecanicå prin instrumentare este realizatå concomitent cu prepararea canalarå, aceastå preparare permite si curåtarea chimicå prin actiunea solutiilor de irigare. Øn acest mod, este realizat practic conceptul actual de curåtare si preparare mecano-chimicå a spatiului endodontic.

Obiectivele mecanice
ale preparårii endodontice

1. Conicitatea preparatiei

Preparatia finalå trebuie så prezinte un aspect conic, regulat, pornind de la limita apicalå panå
la orificiul coronar (la nivelul camerei pulpare). Acest lucru permite:

• Actiunea controlatå a instrumentelor in zona apicalå;

• Irigarea corespunzåtoare prin penetrarea optimå in spatiul endodontic si improspåtarea permanentå a solutiei prin circuit hidrodinamic;

• Obturarea radicularå tridimensionalå (inchidere etanså) prin posibilitatea ajustårii precise a materialului la nivelul zonei apicale: convergenta peretilor la acest nivel permite blocarea preciså la limita apicalå a preparatiei;

• Accesul instrumental optim panå la nivel apical indiferent de tehnica de lucru.

2. Respectarea morfologiei canalare initiale

Forma canalului preparat trebuie så reproducå in linii mari forma originalå a acestuia.

3. Localizarea limitei apicale a preparatiei

Foramenul apical trebuie mentinut in forma
si pozitia sa spatialå de origine la nivelul suprafetei radiculare respectand structurile apico-periapicale. Complexitatea anatomiei radiculare si endodontice poate crea dificultåti in realizarea acestui obiectiv. Este important de retinut cå anatomia endodonticå se poate modifica pe parcursul existentei dintilor pe arcadå (apozitie dentinarå si/sau cementarå vs rezorbtie internå sau externå).

Evolutia conceptelor
de realizare a preparatiei endodontice

Debutul endodontiei moderne este legat de stabilirea normelor de standardizare si codificare ISO. Astfel, au fost definite standardele de fabricare a instrumentarului endodontic. Aceste norme au permis conceperea si aplicarea unor tehnici prestabilite de preparare endodonticå (in ordine cronologicå):

• Tehnica standardizatå se bazeazå pe conceptul aritmetic: corespondentå perfectå intre ultimul instrument endodontic utilizat la preparare si conul folosit pentru obturatie. Dar, existenta canalelor curbe (majoritatea cazurilor) si tehnicile de obturare prin compactarea gutapercii au impus noi modalitåti de preparare (noi tehnici) care så realizeze o conicitate majoratå.

• Tehnica step-back respectå pentru preparare principiile tehnicii standardizate urmate de prepararea retrogradå (apico-coronarå) cu instrumentar de diametru progresiv crescåtor.

Se realizeazå astfel, o conicitate telescopatå pornind de la limita apicalå a preparatiei. Dezavantajele constau in incapacitatea instrumentårii canalelor inguste si curbe (se respectå traiectoria canalarå initialå) ca si riscul perforatiei radiculare (ace de canal de dimensiuni diferite, din ce in ce mai rigide).

• Tehnica seriatå (Schilder) a introdus un nou concept: utilizarea unei serii de ace de raclare in cele 2/3 coronare ce pregåtesc folosirea acelor tip pilå
in 1/3 apicalå, posibilitate favorizatå de suprimarea interferentelor parietale. Prepararea limitei apicale se face pasiv, cu instrumente precurbate, urmårindu-se mai mult o modalitate de instrumentare fårå riscuri a 1/3 apicale, decat realizarea conditiilor de obturare radicularå. Pornind de la principiile acestei tehnici, s-a incercat gåsirea unei modalitåti de utilizare progresivå a instrumentelor, eliminand interferentele parietale; astfel, au apårut in anii urmåtori tehnici semimecanizate: ultrasonice, Rispi, Shapers.

• Conceptul de preparare crown-down (prepararea in sens corono-apical) are avantaje nete: permite suprimarea interferentelor coronare parietale (in cele 2/3 coronare) cu posibilitatea progresiei pasive a instrumentelor in zona apicalå; permite si curåtarea intai a portiunii celei mai afectate a canalului, reducand riscurile de contaminare periapicalå prin impingerea resturilor infectate dincolo de apex.

Martin D, Machtou P: Evolution des concepts de mise en forme du systeme canalaire.
Rev d’Odonto-Stomat 28 (1): 13-21, 1999