|
Metode de tratament cu ajutorul
materialelor compozite la dintii posteriori
In ultimii 10 ani, s-au obtinut progrese considerabile
in ceea ce priveste metodele de restaurare ale dintilor posteriori,
compozitele hibride inlocuind cu succes metalele si ceramica. Acest
articol prezintå indrumåri clinice si practice.
Prepararea cavitåtilor de cls I, a II-a, a V-a
Scopul acestor preparatii este conservarea la maxim
a substantei dentare. Se preferå plasarea supragingivalå
sau måcar juxtagingivalå a marginilor cavitåtilor
si pe cat posibil in smalt (fig.1). Nu se recomandå crearea
de incizuri la nivelul peretilor laterali. Marginea externå
a cavitåtii trebuie preparatå cu un bizou la 450, de
1 – 2 mm.
Substratul dentar implicat in prepararea cavitåtilor (smalt,
dentinå, cement)
Caracteristicile dentinei pe care se actioneazå
pot influenta eficacitatea tehnicii adezive. Astfel, o leziune plasatå
in dentinå scleroticå permite o demineralizare prelungitå,
asemånåtor smaltului.
Cementul radicular, lipsit de canaliculi dentinari
nu permite penetrarea råsinii, impiedicand astfel realizarea
microretentiilor mecanice, ceea ce conduce eventual la o adaptare
marginalå inadecvatå (fig. 2).
Sistemele de adezivi dentinari
Noua generatie de adezivi dentinari este reprezentatå
de råsini hidrofilice care påtrund in dentina preparatå,
cu formarea unui strat hibrid dentinå-råsinå (dentina
trebuie så fie umedå).
Demineralizarea se obtine prin tehnica total
etch (aplicarea acidului fosforic simultan la nivelul smaltului
si al dentinei). Primer-ul si adezivul sunt impreunå, intr-o
singurå solutie (fig. 3, 4).
Selectia materialelor
Compozitele moderne posedå particule de dimensiuni
reduse, cu avantaje multiple: cresterea proportiei råsinå-umpluturå,
contractia minimå a materialului in timpul polimerizårii,
stabilitatea crescutå a culorii materialului cu o imbunåtåtire
a durabilitåtii in timp.
Compozitele microhibride sunt indicate in regiunile
cu grad crescut de uzurå: cav. ocluzale de cls. I si a-II-a,
suprafetele palatinale ale frontalilor superiori.
Culoarea materialului ales pentru restaurarea dentinei
ce va fi in contact cu partea profundå a cavitåtii va
fi mai opacå (A4 sau A3,5); stratul superficial va fi ales
in nuantå mai deschiså (A3); se pot folosi pigmenti
de råsinå cu o vascozitate joaså pentru simularea
unor aspecte fizionomice specifice.
Tehnica de aplicare in straturi succesive
Necesitatea utilizårii acestei tehnici se
explicå prin contractia materialelor care pot crea un spatiu
de inadaptare marginalå. Deoarece in cursul polimerizårii
contractia materialului va avea loc in directia sursei de luminå,
se recomandå ca lumina så treacå prin peretele
de smalt. Durata polimerizårii va fi de 20 secunde pentru
fiecare strat de 1 mm si dublå pentru culorile opace. Matricele
trebuie adaptate anatomic; cele metalice sunt mai rigide si nu permit
penetrarea luminii prin ele spre deosebire de cele transparente,
mai incomode la utilizare dar care permit påtrunderea luminii
(fig. 5). Desigur cå utilizarea penelor interproximale asigurå
o adaptare marginalå corectå. Tehnica corectå
a aplicårii multistratificate a compozitelor va permite redarea
morfologiei ocluzale a dintelui (fig. 6, 7).
Pentru obturatiile cavitåtilor de clasa a
II-a se recomandå recent tehnica centripetå.
Dupå demineralizare, realizarea tehnicii adezive si aplicarea
matricei, se reface peretele proximal extern apoi, obturarea cavitåtii
in straturi subtiri, succesive, in mod obisnuit (fig. 8 – 13).
In cazul cavitåtilor de clasa a V-a trebuie
consideratå echilibrarea ocluziei pentru a preveni dislocarea
obturatiei consecutivå stresului ocluzal.
Finisarea si lustruirea obturatiilor
Se utilizeazå diamante fine si extrafine,
discuri flexibile, paste de lustruire.
Concluzii
Pentru o restaurare corectå cu compozite
la nivelul dintilor posteriori, medicul stomatolog trebuie så
evalueze cazul clinic, så posede si så aplice corespunzåtor
cunostiintele stiintifice legate de tesuturile dentare si de materialele
adezive; pentru rezultate satisfåcåtoare, se recomandå
utilizarea izolårii riguros corecte cu digå, a sistemelor
de aderare simultan la smalt si dentinå precum si tehnica
de aplicare multistratificatå a materialelor compozite.
Ferrari M, Kugel G: Handling characteristics of resin
composites in posterior teeth.
Compendium 9 (19): 879-892, Sept. 1998
|
