Tendinte
in
tratamentele parodontale actuale
Recent, oamenii
de stiintă au redefinit interrelatia existentă intre starea de sănătate
orală si terenul pacientilor, reactualizand importanta considerabilă
pe care integritatea functională parodontală o detine in contextul echilibrului
organic. Studii epidemiologice diverse au demonstrat o serie de asocieri
intre parodontopatii cu grade variate de severitate si afectiuni sistemice:
ateroscleroză, infarctul de miocard sau hemoragiile cerebrale. Patogenii
orali s-au dovedit a fi co-factori in formarea plăcilor de aterom iar
parodontopatiile evolutive reprezintă un factor de risc pentru bolile
cardio-vasculare. De asemenea, a fost studiată legătura dintre boala
parodontală si copiii născuti subponderali.
Stomatologia modernă
acordă o importantă majoră potentialului bolii parodontale de a influenta
evolutia sistemică, cercetările efectuate directionand scopul tratamentelor
parodontale, in sensul eliminării infectiilor specifice. Trebuie accentuat
faptul că, o igienă orală adecvată insotită de examene orale periodice
contribuie la succesul tratamentelor parodontale. Detartrajul minutios
efectuat, cu indepărtarea tesutului de granulatie si aplicatii de agenti
antimicrobieni răman manoperele terapeutice de bază in eradicarea infectiilor
parodontale.
Prevalenta bolii
parodontale cu pungi parodontale de peste 3 mm s-a determinat la 53%
din americani cu varste cuprinse intre 30 - 90 ani.
Factorii de risc
ai parodontopatiilor sunt cunoscuti: varsta, teren imunocompromis, diabet,
ereditatea, istoric de parodontopat, igiena orală deficitară, lucrări
protetice neadaptate, prezenta bacteriilor - Actinobacillus, Bacteroides,
Porphyromonas, Treponema, etnia, stresul, afectiuni sistemice, fumatul.
Tendinte in terapia
parodontală nechirurgicală
Detartrajul ultrasonic,
aplicatii topice antimicrobiene
Detartrajul cu
instrumentar ultrasonic s-a dovedit sigur si eficace. Indepărtarea supra
si subgingivală a plăcii dentare bacteriene, a depozitelor calcare si
netezirea rădăcinilor sunt benefice, cu conditia respectării tehnicilor
de utilizare adecvate - evitarea folosirii unei forte excesive sau a
unghiului de lucru incorect, etc. Prin această metodă, parametrii clinici
se modifică in sensul reducerii adancimii pungilor parodontale si a
gingivoragiilor.
Substantele topice
antimicrobiene cum ar fi Povidone iodine, clorhexidina sunt adjuvante
importante ale terapiei parodontale, fiind utilizate pentru irigarea
pungilor parodontale după detartraj; apele de gură sau spray pe bază
de clorhexidină completează cu succes tratamentul parodontopatiilor
marginale cronice; paste de dinti ce contin triclosan s-au dovedit relativ
eficiente in mentinerea rezultatelor terapeutice si in prevenirea recurentei
bolii parodontale.
Substante medicamentuoase
cu actiune lentă si prelungită
Infectiile parodontale
sunt tratate local cu aplicatii de gel cu doxyciclină, tetraciclină
- fibre sau clorhexidină (PerioChip) care, statistic dovedit, au efecte
considerabile asupra parametrilor clinici parodontali si, in special,
in cazul pungilor parodontale mai adanci de 5 mm.
Periostat (Doxyciclină
in doză redusă, 20 mg) administrat sistemic, zilnic blochează colagenaza
implicată in resorbtia osoasă; se foloseste ca adjuvant al terapiei
parodontale nechirurgicale reducand sangerarea gingivală si adancimea
pungilor parodontale pentru o perioadă de 6 luni.
La pacientii tineri
suferinzi de parodontopatie marginală cronică progresivă, identificati
cu Porphyromonas si Actynomices este necesară suplimentarea terapiei
cu antibiotice sistemice
Includerea in protocolul
terapeutic parodontal a medicatiei sistemice antimicrobiene intăreste
conceptul de boală infectioasă atribuit bolii parodontale.
Tendinte in tratamentul
parodontal chirurgical
Chirurgia plastică
parodontală pune accent pe metodele de acoperire a rădăcinilor si pe
procedurile preprotetice cum ar fi: conservarea sau augmentarea osoasă
alveolară.
Recent, se utilizează
un produs de aditie acelular dermal, in paralel cu un lambou repozitionat
coronar care asigură un aspect fizionomic, evitand interventii chirurgicale
de prelevare suplimentară.
Scopul tehnicilor
de regenerare tisulară ghidată este de a obtine rezultate estetice si
functionale folosind, pe langă metodele curente, o nouă generatie de
produse: growth - regulatory molecules, substante care pot dirija regenerarea
ligamentului parodontal si a osului alveolar; se cercetează astfel,
stimularea formării cementului acelular cu ajutorul unui derivat de
matrice amelogenică. In paralel, se cercetează efectul unei proteine
cu proprietăti morfogenetice (recombinant human bone morphogenic protein
2) asupra cresterii osului alveolar adiacent implantelor endoosoase.
Drisko CH:Trends
in surgical and nonsurgical periodontal treatment.JADA 131: 31-37S June
2000
.gif){kind=small}
.gif){kind=small}