Refacerea
dentara subgingivala cu glass-ionomer - alternativa acceptata parodontal
Recent glass-ionomerii
se folosesc in cazul rezorbtiilor externe radiculare, al fracturilor
radiculare si al cailor false de la nivelul dintilor frontali.
Regenerarea tisulara
ghidata creaza o bariera fizica ce permite repopularea acelui spatiu,
rezultand cresterea parghiei intraalveolare a dintelui si reducand mobilitatea
acestuia. Rezultate favorabile se raporteaza la dintii care prezinta
defecte osoase pe maxim 2-3 pereti. Defectele de la nivelul furcatiilor
nu se bucura de un prea mare succes. Cea mai buna regenerare se obtine
la nivelul molarilor inferiori care au o liza de gradul I, maxim II
la nivelul furcatiei. Dintii maxilari posteriori raspund mai greu la
tratament datorita numarului de radacini si de comunicari de la nivelul
furcatiei.
Acest articol prezita doua cazuri clinice in care glass-ionomerul a
fost utilizat cu succes in chirurgia parodontala a furcatiilor molarilor
superiori demonstrandu-se biocompatibilitatea glass-ionomerilor atat
la nivelul tesuturilor dure cat si al celor moi. Astfel, daca regenerarea
tisulara ghidata se realizeaza greu, avantajele glass-ionomerilor sunt:
- inserarea usoara
la nivelul furvatiilor
- nu este necesara
sutura pentru a asigura stabilitatea materialului
- eliminarea fazei
a dou chirurgicale pentru indepartarea membranei
- permite refacerea
insertiei epiteliale
- efect bacteriostatic
prin eliminarea florului
- nu poate transmite
infectii virale
- glass-ionomerul
sigileaza furcatia care reprezinta locul de stationare al bacteriilor
si elimina neregularitatile acestei zone rezultand un plan neted ce
nu retentioneaza. Fluorul eliminat din glass-ionomer influenteaza
biochimia placii bacteriene prin alterarea metabolismului carbohidratelor.
Rezulta astfel o scadere a inflamatie gingivale.
CAZURI CLINICE
1) Un bârbat
de 32 ani se prezintâ cu abraziune severâ la nivelul cingulumului
incisivului maxilar stáng. Tratamentul clasic constâ ín
extruzia ortodonticâ ºi gingivo-alveoloplastie pentru lungirea
coroanei clinice. Dupâ
o clâtire cu clorhexidinâ timp de 60 secunde, se realizeazâ
un lambou palatinal care expune zona de defect. Se preparâ zona
afectatâ cu o frezâ de oýel, se aplicâ acid
ºi bonding, se introduce glass-ionomerul ín zona de defect.
Se finiseazâ zona, se reaplicâ anatomic lamboul ºi
se irigâ cu ser fiziologic. La
2 luni postoperator pungile parodontale nu depâºesc 3 mm
iar fizionomia nu a fost afectatâ (fig. 1A, 1B, 1C, 1D).
1a
1b
1c
1d
2) Un bârbat
de 34 ani prezintâ o furcaýie de clasa a-II-a pe faýa
vestibularâ a primului molar maxilar, cu o adáncime a pungii
parodontale de 6 mm, cu retracýie gingivalâ moderatâ.
Se realizeazâ un lambou, se vizualizeazâ furcaýia
care se detartreazâ manual ºi ultrasonic. Se aplicâ
acid, bonding ºi materialul glass-ionomer (fig. 2A, 2B, 2C, 2D,
2E).
2a
2b
2c
2d
2e