Inscriere gratuita in pagini galbene medicale imedic.ro | Joburi medicale - medjobs.ro

index < sanatateXXL < alimentatia copilului

Alimentatia naturalã ajuta la protejarea sugarilor si a copiilor mici impotriva bolilor periculoase. Hrãnirea cu biberonul poate duce la imbolnãviri grave si la moarte

• Laptele mamei este prima "vaccinare" a sugarului. Il protejeazã impotriva diareei, a tusei, rãcelilor si a altor boli obisnuite. Cea mai mare protectie este asiguratã atunci când, in primele sase luni de viatã, copilul este alimentat numai cu lapte matern.
• Alimentatia exclusivã la sân a sugarului pânã la 6 luni este o cale de prevenire a deficitului de fier (anemie) la aceastã vârstã. Absorbtia intestinalã a fierului continut in laptele matern este deosebit de eficientã, fãcând ca deficitul de fier sã aparã rar la sugarul alimentat la sân.
• Utilizarea in alimentatia sugarului a laptelui de vacã sau a laptelui praf conduce adeseori la aparitia deficitului de fier datoritã unei absorbtii scãzute si a pierderilor digestive. Prevenirea acestui deficit se poate realiza prin utilizarea formulelor de lapte imbogãtite cu fier.
• Laptele de vacã, preparatele speciale pentru sugari, laptele praf, fãinoasele si alte alimente pentru copiii mici nu le oferã acestora nici o protectie impotriva diareei, a tusei sau a rãcelilor, sau a altori boli.
• Laptele de vacã are numeroase dezavantaje: favorizeazã instalarea lipsei de calciu, care poate duce la rahitism, aparitia anemiei prin lipsã de fier, poate da diaree. datoritã acestor efecte secundare laptele de vacã nu este recomandat inaintea vârstei de 4 luni, si dacã este posibil nu inainte de implinirea vârstei de 1 an.
• Hrãnirea cu biberonul poate cauza boli, ca de exemplu diaree, dacã apa nu este fiartã iar biberonul si tetinele nu sunt sterilizate prin fierbere in apã, inainte de fiecare masã. Cu cât un copil se imbolnãveste mai des, cu atât mai mare este probabilitatea ca el sã devinã malnutrit. Din acest motiv, intr-o localitate unde nu existã surse de apã potabilã, probabilitatea ca un copil alimentat cu biberonul sã moarã din cauza diareei este mult mai mare decât in cazul unui copil care a fost hrãnit numai natural (la sân), in primele sase luni de viatã.
• Mamele trebuie ajutate sã-si alãpteze copiii. Dacã dintr-un anumit motiv o mamã nu-si alãpteazã copilul, atunci ea trebuie ajutatã ca prin alte modalitãti sã poatã oferi copilului o alimentatie adecvatã si o protectie suficientã impotriva bolilor.
• Alimentul cel mai bun pentru un sugar, care dintr-un anumit motiv nu poate fi alãptat, este laptele stors de la sânul mamei. Acesta trebuie sã-i fie dat dintr-o ceascã sterilizatã. Cestile sunt mai sigure decât biberoanele sI tetinele, pentru cã pot fi spãlate mai bine.
• Cel mai bun aliment pentru orice copil, care nu poate fi hrãnit cu laptele propriei mame, este laptele altei mame (dacã aceasta este sãnãtoasã; prin laptele de mamã se pot transmite infectii virale; hepatite sau HIV/SIDA).
• Dacã trebuie sã se foloseascã alt lapte decât cel provenit de la mamã, acesta trebuie sã-i fie oferit copilului dupã ce a fost pasteurizat, mai degrabã din cãnite sterilizate, decât dintr-o sticlã (biberon). Preparatele din lapte praf trebuie pregãtite cu apã fiartã si lãsate sã se rãceascã.
• Laptele de vacã, preparatele speciale pentru sugari, sau preparatele din lapte praf pot cauza o crestere insuficientã a copilului, dacã se amestecã cu prea multã apã.
• Laptele de vacã si preparatele din lapte praf se stricã dacã sunt lãsate mai multe ore la temperatura camerei. Laptele stors din sân poate fi pãstrat, fãrã sã se strice, cel putin 8 ore la temperatura camerei.
• In comunitãtile cu populatii cu venit mic, costul laptelui de vacã sau al laptelui praf, plus cel al biberoanelor, tetinelor si al combustibilului folosit pentru a fierbe apa, poate reprezenta intre 25-50% din venitul unei familii.