Inscriere gratuita in pagini galbene medicale imedic.ro | Joburi medicale - medjobs.ro

index < sexualitateXXL <

Ghidul sãnãtãtii femeii
Ce îti doreai sã stii despre sãnãtatea reproducerii

Aceste informatii te vor ajuta sã te îngrijesti mai bine

· Protejeazã-ti sãnãtatea cu vizite periodice la medic
        De ce ai nevoie de un control periodic?
        Când ar trebui sã mergi la doctor?
        Care sunt drepturile tale ca pacientã?
        Care sunt obligatiile tale ca pacientã?
        Pregãtirea pentru vizitã

· Vizita la medic: la ce sã te astepti?
        Ce trebuie doctorul sã stie despre tine?
        De ce este importantã "istoria" ta medicalã?
        Cum sã faci sã îti amintesti toate acestea când mergi la doctor?
        Ce altceva se mai întâmplã în timpul unui control general?
        Ce este un tuseu vaginal?
        Ce este testul Papanicolau?

· Informatii despre corpul tãu: ce este normal?
       Care sunt organele reproducãtoare ale femeii?
       Care sunt organele reproducãtoare ale bãrbatului?
       Ce este ciclul menstrual normal?
       Când încep femeile sã aibã menstruatie?
       Când înceteazã femeile sã mai aibã menstruatie?
       Cum apare sarcina?

· Probleme comune de sãnãtate ale femeilor
       Ce este secretia vaginalã?
       Ce sunt infectiile urinare?
       Cum îti protejeazã sãnãtatea autopalparea sânilor?
       Dacã nu poti rãmâne însarcinatã

· Alegerea unei metode de planificare familialã
       Când trebuie sã folosesti planificarea familialã?
       Cum alegi o metodã contraceptivã?
       Ce sunt contraceptivele orale combinate (pilulele)?
       Cum diferã pilula monohormonalã de contraceptivele orale combinate?
       Ce sunt contraceptivele injectabile?
       Ce este dispozitivul intrauterin (DIU sau steriletul)?
       Ce este prezervativul?
       Ce sunt spermicidele?
       Ce este diafragma?
       Ce este contraceptia de urgentã?
       Ce este sterilizarea femininã?
       Ce este sterilizarea masculinã?
       Ce este metoda coitului întrerupt?
       Ce sunt metodele bazate pe cunoasterea perioadei fertile (metode naturale)?
       Avortul: ultima solutie
· Ai grijã de tine în timpul sarcinii si dupã nasterea copilului tãu

· Bolile cu transmitere sexualã

· Ai grijã de corpul tãu
 
 

Aceste informatii te vor ajuta sã te îngrijesti mai bine

Te poti baza pe medicul tãu sau pe o altã persoanã care lucreazã în domeniul sãnãtãtii (cum ar fi asistenta, moasa sau farmacistul) sã te ajute atunci când ai nevoie. Dar trebuie sã îti amintesti cã în primul rând tu esti persoana cea mai responsabilã de sãnãtatea ta.
    
La urma urmelor, tu trebuie sã decizi dacã îti vei schimba acele obiceiuri care îti afecteazã sãnãtatea si dacã vei face ceea ce trebuie pentru a-ti pãstra sãnãtatea.
    
Poti învãta sã controlezi unele lucruri din viata ta care îti afecteazã sãnãtatea, poti învãta cum sã obtii maximum de la vizita ta la medic si cum sã ai la maximum de foloase din deciziile pe care le vei lua împreunã cu medicul.
    
Alãturi de doctorul tãu dorim si noi sã îti dãm câteva informatii care sã te ajute sã te simti mai stãpânã pe tine atunci când vine vorba de sãnãtatea ta. Scopul acestei brosuri este sã te ajute sã vorbesti mai usor ci medicul tãu si sã stii mai multe despre sãnãtatea reproducerii.
    
Dar cel mai mult dorim sã fii constientã de rolul important pe care tu îl ai în mentinerea propiei sãnãtãti. De cele mai multe ori bunãstarea si sãnãtatea ta sunt în mâinile tale si poti face multe pentru a te mentine sãnãtoasã.
    
Ai multe sã-i spui medicului tãu si el are multe sã-ti spunã despre cum poti fi ajutatã ca sã te ajuti singurã.
     Aceastã brosurã a fost gânditã astfel încât sã te ajute sã poti vorbi mai usor.

     Ea te va ajuta sã întelegi:

· Ce informatii despre tine îi sunt necesare medicului.
· Ce informatii despre sãnãtate si despre comportamentul sãnãtos îti sunt necesare tie.
· Cum poti colabora cu medicul astfel încât sã actionati împreunã pentru sãnãtatea ta.
· Cum îti poate oferi medicul servicii mai bune legate de sãnãtatea reproducerii.

    
Dacã nu întelegi unele dintre întrebãrile, sfaturile sau rãspunsurile medicului, nu te sfii sã întrebi pânã te lãmuresti. Dacã vrei, ia cu tine o rudã sau o prietenã care sã te ajute sã întelegi ce îti spune medicul. Atunci când mergi pentru un consult de planificare familialã este bine sã mergi cu partenerul sexual (sot, iubit). Discutând cu medicul poti lua parte la deciziile care privesc bunãstarea ta si a culplului.
 
 

Protejeazã-ti sãnãtatea cu vizite periodice la medic

    De ce ai nevoie de un control periodic?

    
Toti adultii ar trebui sã meargã la medic pentru un control anual al sãnãtãtii. Când femeile devin active sexual sau au atins vârsta de 18 ani trebuie sã meargã anual la un control ginecologic. Controalele de rutinã:

· Previn boala si disconfortul.
· Ajutã la descoperirea si diagnosticarea cancerului de sân si de col uterin atunci când sunt la început si pot fi tratate mai usor.
· Contribuie la diagnosticarea bolilor care se transmit prin contact sexual, numite boli cu transmitere suxualã (BTS).
· Contribuie la prevenirea sterilitãtii.
· Fac sarcina si nasterea mai usoare.
 

    Când ar trebui sã mergi la doctor?

    
Ar trebui sã mergi la medic o datã pe an pentru un control de rutinã chiar dacã nu te simti bolnavã. Ar trebui sã mergi la o clinicã de planificare familialã atunci când crezi cã ai numãrul de copii dorit. Este o idee bunã sã mergi cu partenerul tãu la o clinicã de planificare familialã atunci când sarvina nu apare, desi ti-o doresti, pentru a descoperi care este cauza. De asemenea, trebuie sã mergi la doctor atunci când apare unul dintre urmãtoarele semne de alrmã în ceea ce priveste sãnãtatea reproducerii:

· Secretie vaginalã modificatã (urât mirositoare, gãlbuie sau verzuie, în cantitate mare).
· Dureri, arsuri, mâncãrimi sau rãni vaginale.
· Noduli la sân.
· Schimbãri importante ale menstruatiei cum ar fi neregularitatea în timp sau sângerarea abundentã.
· Crezi cã ai putea avea o BTS.
· Durere neobisnuitã si persistentã în partea de jos a adomenului.
· Durere când urinezi sau ai contact sexual.
· Obosealã sau slãbiciune nejustificatã.
 

    Care sunt drepturile tale ca pacientã?

     Tu esti importantã! Ca pacientã într-un dispensar, clinicã sau spital ai dreptul:

· Sã primesti o îngrijire de bunã calitate. Dacã te preocupã calitatea îngrijirilor medicale pe care le primesti, ai dreptul sã vorbesti cu persoana responsabilã de aceste îngrijiri.
· Ai dreptul sã fii tratatã cu politete, consideratie si respect.
· Ai dreptul la intimitate si confidentialitate. Trebuie sã ai posibilitatea de a vorbi cu medicul între patru ochi si nici o informatie din fisa ta medicalã nu trebuie sã fie comunicatã unei alte persoane fãrã acordul tãu.
· Ai dreptul la sã iei propriile decizii privind viata ta sexualã si reproductivã. Medicul trebuie sã te ajute sã iei o decizie în cunostintã de cauzã si nu sã ia decizii pentru tine.
· Ai dreptul sã primesti informatii complete si actuale. Medicul trebuie sã îti explice testele pe care le vei face, posibilitãtile pe care le ai si riscurile pe care le prezintã diferitele proceduri si mendicamente, astfel încât sã poti lua o decizie bunã.
· Ai dreptul sã pui întrebãri. Medicul trebuie sã se asigure cã ai toate informatiile pe care le doresti si cã ai înteles ceea ce ti-a spus.
· Ai dreptul sã fii informatã cum îti poti proteja sãnãtatea între vizite. Când este posibil cere numãrul de telefon pentru a suna dacã ai întrebãri sau probleme.
 

    Care sunt obligatiile tale ca pacientã?

Pentru ca vizita ta la medic sã fie cât mai folositoare trebuie sã îti asumi unele responsabilitãti. Tu ai obligatia:

· Sã rãspunzi cinstit si complet la întrebãrile medicului legate de problemele de sãnãtate pe care le-ai avut, despre ce simti acum si despre obiceiurile tale sexuale. Doctorul are nevoie de aceste informatii pentru a-si da seama care sunt riscurile pentru sãnãtatea ta, sã îti poatã da cel mai bun sfat si sã îti poatã trata corect problemele de sãnãtate.
· Sã îti spui dorintele în mod clar. Medicul trebuie sã stie de ce ai venit (controlul anual, esti bolnavã, medicamentele îti fac rãu, etc.) si ce doresti sã obtii (informatii, ajutor pentru schimbarea stilului de viatã, alegerea unei metode contraceptive).
· Sã pui întrebãri si sã-i spui doctorului când nu întelegi ceva.
· Sã urmezi instructiunile medicului. Spune medicului dacã nu ai înteles sau dacã nu poti urma prescriptiile din anumite motive. Spune medicului dacã nu ai urmat instructiunile date la vizitele anterioare.
 

    Pregãtirea pentru vizitã

Cel mai bun moment pentru vizita la medic este cât mai curând dupã menstruatie. Sânii si ovarele nu sunt sensibile la palpare si nu existã sânge menstrual care sã modifice examenul Papanicolau sau alte analize fãcute pentru diagnosticarea unor infectii sau anomalii.
    
Este recomandat sã nu introduci nimic în vagin cu 24 de ore înaintea controlului medical. Aceasta înseamnã sã nu faci spãlãturi vaginale si sã nu ai contact sexual. Dacã ai întrebãri legate de medicamentele care se introduc în vagin si care ti-au fost prescrise de medic e mai bine sã dai telefon medicului si sã întrebi. Fã un dus sau baie înainte de a merge la medic.
 
 

Vizita la medic: la ce sã te astepti?

     Ce trebuie doctorul sã stie despre tine?

Ceea ce spui tu medicului este foarte important pentru ca el sã îsi dea seama ce se întâmplã cu sãnãtatea ta, dacã mergi pentru o eventualã boalã, sau cum te poate ajuta sã iei o decizie, dacã mergi pentru o metodã de planificare familialã. Trebuie sã fii gata sã rãspunzi la întrebãri despre:

· "Istoria" ta medicalã (boli, operatii, alergii, etc.).
· "Istoria" medicalã a familiei tale (diferite boli pe care rudele tale de sânge le-au avut în trecut sau pe care le au acum). Rudele despre care vei fi întrebatã sunt pãrintii, fratii/surorile si bunicii.
· Ce te-a fãcut sã vii acum la medic?
· Ce medicamente iei în prezent sau ai luat pânã de curând, fie cã ti-au fost prescrise, fie cã le-ai luat din proprie initiativã (inclusiv aspirinã, ceaiuri de plante, etc.).
· Dacã a fost vreun medicament care ti-a fãcut vreodatã rãu.
· Dacã ai alergie la unele alimente sau medicamente.
 

     De ce este importantã "istoria" ta medicalã?

"Istoria" ta medicalã îi va da medicului o multime de informatii despre sãnãtatea si obiceiurile tale. Asteaptà-te sã fii întrebatã despre:

· Probleme de sãnãtate trecute sau prezente cum ar fii bolile copilãriei, operatii, boli cronnice (boli care dureazã toatã viata, cum ar fi diabetul, hipertensiunea, unele boli de ficat) si dacã a fost nevoie sã te internezi în spital pentru tratament.
· Alte probleme de sãnãtate pentru care ai fost altãdatã la medic.
· Analize pe care le-ai fãcut de curând (electrocardiograme, radiografii, analize de sânge); este bine sã iei cu tine rezultatele acestor teste atunci când mergi la medic.
· Care este stilul tãu de viatã în prezent (esti sedentarã? fumezi? bei bãuturi alcoolice? tii un anume regin?).

De asemenea, bei fi întrebatã despre sãnãtatea ta reproductivã:

· Cum este ciclul menstrual.
· Numãrul sarcinilor si al nasterilor (dacã este cazul).
· Numãrul si data avorturilor spontane (sarcini pierdute) sau al avorturilor provocate (dacã este cazul).
· Dacã si ce tipuri de contraceptie ai folosit (pilule, sterilet, metode traditionale cum ar fi calendarul, coitul întrerupt).
· Dacã ai avut vreo boalã cu transmitere sexualã (boalã venericã).
 

     Cum sã faci sã îti amintesti toate acestea când mergi la doctor?

Unele persoane când merg la doctor se emotioneazã si uitã ceea ce vroiau sã întrebe sau sã spunã. La sfârsitul brosurii se aflã o paginã cu posibile întrebãri ale doctorului. În pregãtirea pentru vizita la doctor încearcã sã scrii rãspunsurile la întrebãri si nu uita sã iei brosura cu tine. În acest fel nu vei uita nimic din cauza emotiei.
 

     Ce altceva se mai întâmplã în timpul unui control general?

Doctorul va face un control de rutinã care include controlul inimii si al vaselor de sânge (de regulã trebuie sã ti se mãsoare tensiunea), controlul plãmânilor, ficatului, etc. În functie de bolile pe care le-ai avut si de cum te simti acum, medicul poate decide sã îti facã analize suplimentare, cum ar fi testul de sarcinã, analize pentru bolile cu transmitere sexualã si infectii vaginale.

 Deasemenea, medicul va face un examen ginecologic. Acesta include:

· Examinarea tiroidei pentru anomalii.
· Examinarea sânilor pentru noduli sau alte aspecte neobisnuite.
· Verificarea zonei vaginale pentru a descoperi rãni, excrescente sau semne de infectie.
· Medicul va introduce în vagin un instrument pentru a face o analizã numitã testul Papanicolau.
· Medicul va face un tuseu vaginal, adicã va examina uterul si ovarele.
· Medicul va introduce un deget în rect pentru a verifica zona din spatele uterului.

În unele clinici de planificare familialã, medicii ginecologi vin doar de douã ori pe sãptãmânã si s-ar putea sã fii rugatã sã revii într-o altã zi.
 

     Ce este un tuseu vaginal?

În timpul unui tuseu vaginal medicul verificã organele genitale externe si organele genitale interne ale femeii. Va fi asezatã pe o masã ginecologicã, pe spate, cu genunchii îndoiti si picioarele depãrtate. Medicul va introduce în vagin unul sau douã degete pânã atinge colul uterin. Cu cealaltã mânã medicul va apãsa usor abdomenul. În acest fel medicul simte dacã existã noduli sau excrescente anormale pe uter sau ovar.
 

     Ce este testul Papanicolau?

În mod normal corpul uman pierde o parte din celule, care mor si sunt înlocuite de altele tinere. Un test Papanicolau constã în analiza la microscop a unor astfel de celule. Celulele sunt studiate pentru a se descoperi dacã existã semne de modificare a lor, modificare ce poate însemna aparitia unui cancer de col uterin. În plus, pot fi descoperite unele semne de infectie. Testul Papanicolau este o metodã care aratã posibilitatea aparitiei cancerului, dar nu este un test de diagnostic sigur. Dacã apar aspecte anormale, medicul te va informa în continuare ce teste trebuie sã faci.

Diagnosticul precoce al cancerului îti poate salva viata !
 
   

Informatii despre corpul tãu: ce este normal?

     Care sunt organele reproducãtoare ale femeii?

Sistemul reproducãtor al femeii se aflã în interiorul corpului, între oasele bazinului.

Ovarele sunt organele în care se gãsesc celulele din care se formeazã ovulele (celulele sexuale feminine) si care produc hormonii care controleazã ciclul menstrual si sarcina.
 
Trompele uterine fac legãtura între ovare si uter. Prin ele ovulul ajunge în uter.
    
Uterul are mãrimea pumnului tãu si este gol pe dinãuntru. Când are loc fecundatia embrionul format se fixeazã în peretii uterului. În acest loc se dezvoltã fãtul pânã la nastere. Atunci când femeia nu este gravidã, uterul îsi pierde în fiecare lunã "cãptuseala" de celule ca parte a menstruatiei.
    
Colul uterin se aflã în partea de jos a uterului si reprezintã comunicarea cu vaginul. În general nu este mai mare decât vârful unui creion dar se deschide foarte mult în timpul nasterii.
    
Vaginul face legãtura cu exteriorul corpului: este locul prin care se scurge sângele menstrual, locul unde bãrbatul îsi introduce penisul în timpul actului sexual si locul pe unde iese copilul în timpul nasterii.
 

     Care sunt organele reproducãtoare ale bãrbatului?

O mare parte din organele reproducãtoare ale bãrbatului se aflã în afara corpului.
   
Testiculele sunt organele în care se produc în mod continuu celulele sexuale bãrbãtesti (spermatozoizii) si hormonii sexuali masculi.
   
Canalele deferente sunt tuburi care duc spermatozoizii de la testicule cãtre penis.
   
Veziculele seminale sunt mici saci care, împreunã cu prostata, produc un lichid lãptos (numit spermã) care transportã si hrãneste spermatozoizii.
   
În timpul actului sexual, în momentul ejaculãrii, penisul introduce în vagin sperma împreunã cu spermatozoizii.
   
Uretra este un tub aflat în mijlocul penisului, prin care ies în exterior atât urina cât si sperma. Atunci când bãrbatul ejaculeazã, urina nu poate iesi din vezica urinarã, astfel încât în afarã iese doar sperma.
   
Scrotul este un învelis în formã de sac localizat înapoia penisului, care contine testiculele.
   
Glandele lui Cowper sunt douã glande mici care secretã un lichid ce se eliminã din penis imediat dupã erectie; poate contine spermatozoizi de la o ejaculare anterioarã.
 

     Ce este ciclul menstrual normal?

O datã pe lunã unul din cele douã ovare elibereazã un ovul, printr-un proces numit ovulatie; ovulul ajunge prin trompele uterine în uter. În timp ce ovulul creste în ovar, mucoasa uterinã ("cãptuseala" uterului) începe sã se îngroase astfel încât sã poatã hrãni un posibil embrion. Dacã ovulul nu este fertilizat, el este eliminat împreunã cu mucoasa uterinã si o cantitate micã de sânge (menstruatia), un nou ciclu menstrual începând dupã aceea (din prima zi a menstruatiei pânã la aparitia uneia noi).

Cele mai multe femei au un ciclu menstrual constant, dar acesta diferã de la femeie la femeie. Sângerarea dureazã între 3 si 7 zile, iar durata dintre sângerãri poate fi între 25 si 40 de zile. Înainte de a merge la  medic este bine sã urmãresti durata ciclului menstrual. Îti reamintim cã prima zi a ciclului menstrual este prima zi în care sângele începe sã curgã (prima zi de menstruatie).
   
Multe femei observã unele schimbãri de-a lungul ciclului menstrual. În mod obisnuit secretia vaginalã este mai consistentã si albicioasã dupã menstruatie, transparentã si alunecoasã în timpul ovulatiei si apoi în cantitate mai micã si elasticã înaintea menstruatiei. Unele femei îsi simt sânii mai grei si mai sensibili în sãptãmâna dinaintea menstruatiei. Pe durata menstruatiei unele femei au dureri în partea de jos a abdomenului, dureri de spate, dureri de cap, diaree sau au o dispozitie schimbãtoare.
 

     Când încep femeile sã aibã menstruatie?

Menstruatia poate veni pentru prima datã la orice vârstã între 9 si 17 ani. Menstruatia este una dintre schimbãrile care apar la pubertate, alãturi de cresterea sânilor si a pãrului de pe corp. În primul an mentruatia poate fi neregulatã atât ca duratã cât si ca interval de aparitie.
 

     Când înceteazã femeile sã mai aibã menstruatie?

Femeile au menstruatie pânã când ajung la menopauzã, atunci când ovarele lor înceteazã sã mai elibereze ovule si, deci, nu mai pot rãmâne gravide. De regulã, menopauza apare între 45 si 55 de ani. Menopauza nu se instaleazã brusc, ci poate dura 4-5 ani, pânã când o femeie nu mai are menstruatie deloc. În aceastã perioadã, sângerãrile devin neregulate: pot fi mai rare sau mai dese, iar cantitatea de sânge poate fi mai mare sau mai micã.
 

     Cum apare sarcina?

În fiecare lunã unul dintre ovare elibereazã un ovul care ajunge prin trompa uterinã în uter. Ovulul poate fi fecundat imediat dupã eliberare si trãieste 1-3 zile.
    
În timpul actului sexual spermatozoizii sunt depozitati în vagin si pot supravietui pânã la 3 zile. În 90 de secunde ajung în trompele uterine dupã ce au trecut de colul uterin si prin uter. Dacã spermatozoidul se uneste cu un ovul apare un embrion care se fixeazã pe peretele uterului si sarcina începe.
 
 

Probleme comune de sãnãtate ale femeilor

    Ce este secretia vaginalã?

În mod normal colul uterin produce un lichid (secretia vaginalã) care trece prin vagin si ajunge în exterior. Aceasta este o cale normalã prin care corpul mentine vaginul curat si îl protejeazã de infectii. Cantitatea de lichid este diferitã de la femeie la femeie si variazã în timpul ciclului menstrual.
    
Uneori femeile au o inflamatie a vaginului (numitã vaginitã) si secretia vaginalã normalã se modificã. Secretia vaginalã este consideratã anormalã (scurgere) atunci când produce arsuri, inflamatii sau iritatii sau când persistã un miros urât (chiar dupã baie). Cele mai multe femei au cel putin o vaginitã pe durata vietii. De regulã, vaginita nu este gravã dar poate fi neplãcutã si supãrãtoare. Simptomele obisnuite sunt un miros neplãcut de peste sau o secretie excesivã, cremoasã, de culoare cenusie sau cu aspect de brânzã de vaci. Femeia mai poate simti mâncãrimi si arsuri la urinat. Uneori apar dureri la contactul sexual. La aparitia oricãruia dintre semnele de mai sus, mergi imediat la medic pentru diagnostic si tratament, pentru cã poate fi vorba de o boalã cu transmitere sexualã.
    
Pentru prevenirea acestor boli este important sã pãstrezi zona genitalã curatã. Spalã-te în fiecare zi cu sãpun moale si apã cãldutã. Este bine sã porti lenjerie de bumbac si sã o eviti pe cea din materiale sintetice.
 

     Ce sunt infectiile urinare?

  Femeile sunt foarte sensibile fatã de infectiile vezicii urinare ai ale uretrei (tubul care duce urina din vezica urinarã la exerior). Poti preveni aceste infectii:

· Dacã te stergi întotdeauna dupã ce urinezi.
· Dacã urinezi dupã contactul sexual. În timpul actului sexual datoritã miscãrilor penisului microbii aflati în zona vulvarã "urcã" prin uretrã (tubul prin care se scurge urina din vezica urinarã) si ajung în vezicã producând o infectie. Aceasta se întâmplã mai ales când organele genitale nu sunt spãlate înainte de actul sexual. Urinarea dupã actul sexual "spalã" uretra de microbii care au pãtruns.
· Dacã pãstrezi curate organele genitale.
· Dacã bei suficiente lichide si mai des.
 

     Cum îti protejeazã sãnãtatea autopalparea sânilor?

Dacã îti examinezi lunar sânii poti gãsi noduli sau semne de cancer chiar de la început, când poate fi tratat. Cei mai multi noduli nu sunt cancerosi. Dar, chiar si un diagnostic de cancer poate fi tratat cu secces dacã este depistat în faza de început a bolii. Un diagnostic de cancer nu este o condamnare. De aceea, dacã observi orice schimbare a sânilor, mergi imediat la medic, fãrã sã intri în panicã.
    
Cel mai bun moment pentru a-ti examina sânii este dupã menstruatie, când nu sunt sensibili (durerosi) sau umflati. Stai în fata oglinzii si priveste-ti cu atentie sânii si observã dacã sunt la acelasi nivel, fie cã tii mâinile pe lângã corp fie cã le tii ridicate. Vezi dacã au aceeasi formã si mãrime, dacã nu existã adâncituri, rãni sau modificãri ale mamelonului. Observã dacã apare o scurgere din mamelon.
    
Tine minte cã este normal ca o femeie sã aibã un sân usor mai mare decât celãlalt.
    
De regulã mameloanele sunt orientate cãtre exerior însã este normal si cazul în care mameloanele sunt cãtre interior. Dacã observi o scurgere din mamelon dupã stimularea acestuia nu te îngrijora. Trebuie sã mergi la doctor doar dacã în mod spontan apare o scurgere din mamelon.
    
Urmãtorul pas este verificarea sânului pentru gãsirea unor noduli. Aceastã verificare se face atât în picioare cât si în pozitia culcat. Tinând degetele întinse pipãie usor sânii, cu miscãri circulare, începând din exterior cãtre mamelon. Verificã tot sânul, inclusiv sub brat, zona de sub sân si deasupra claviculei. Controleazã sânul stâng cu mâna dreaptã si sânul drept cu mâna stângã.
    
Dacã nu ai înteles explicatiile noastre sau nu esti sigurã cã poti face auto-palparea sânului întreabã-ti medicul de familie sau un medic de planificare familialã.
 

     Daca nu poti ramane insarcinata

Aproape 15 cupluri dintr-o suta au probleme cand incearcã sã conceapã un copil. Cele mai dese cauze ale sterilitãtii sunt boli ale trompelor uterine rezultate in urma unor infectii netratate, anomalii hormonale si varstã inaintatã. Uneori bãrbatii produc prea putini spermatozoizi sau acestia nu se pot deplasa prin uter cãtre trompele uterine. In 30 - 40 la sutã din cazuri infertilitatea cuplului se datoreazã bãrbatului.
    
Dacã vrei sã rãmai insãrcinatã trebuie sã ai un contact sexual in perioada fertilã a ciclului menstrual, adicã intre zilele a 9-a si a 19-a pentru un ciclu de 28 de zile.  Dacã ai un ciclu neregulat sau nu stii cum sã calculezi perioada fertilã mergi la un cabinet de planificare familialã pentru a invãta cum sã faci aceasta.

Alegerea unei metode de planificare familialã

    Cand trebuie sã folosesti planificarea familialã?

Planificarea familialã iti dã posibilitatea sã hotãrãsti dacã vrei sã ai copii si cand sã se intample aceasta. Iti dã posibilitatea sã hotãrãsti cati copii sã ai si la ce interval. Planificarea familialã contribuie la bunãstarea familiei tale prin faptul cã:

· Te ajutã sã ai copii atunci cand poti avea grijã de ei.
· ai doar atati copii cati poti creste.
· Nu vei fi nevoitã sã iti abandonezi copiii.
· Contraceptivele moderne sunt mai sigure si mai sãnãtoase decat avortul.

Planificarea familialã este bunã pentru sãnãtatea ta si a copiilor tãi. Planificarea familialã salveazã uneori viata femeii, prevenind sarcinile neplanificate si posibilele sarcini cu risc sau avorturile. Acestea sunt riscante chiar in conditii de sigurantã medicalã.