Ghid
european de etica medicala
Conferinta
Internationala a Ordinelor si Organismelor cu atributii similare
Paris
, ianuarie 1987
Art
1. Vocatia medicului consta in apararea sanatatii fizice si mentale
a omului si usurarea suferintei, respectarea vietii si demnitatii
persoanei umane, fara discriminare de varsta, rasa, religie, nationalitate,
de conditie sociala, de ideologie politica si pentru orice alt motiv,
in timp de pace ca si in timp de razboi.
Angajamentul
medicului
Art 2. In
exercitarea profesiunii sale, medicul se angajeaza sa dea prioritate
intereselor sanatatii bolnavului. Medicul nu-si poate folosi cunostintele
profesionale decat pentru a ameliora sau mentine sanatatea celor ce
i se incredinteaza, la cererea lor; in nici un caz el nu poate actiona
in detrimentul lor.
Art 3. Medicul
isi interzice sa impuna pacientului opiniile sale personale, filozofice,
morale sau politice in cursul exercitarii profesiunii sale.
Consimtamantul
avizat (in cunostinta de cauza)
Art 4. In
afara cazurilor de urgenta, medicul va instrui pe bolnav asupra efectelor
si consecintelor asteptate ale tratamentului. El va solicita consimtamantul
pacientului, mai ales atunci cand actele propuse prezinta un risc serios.
Medicul nu poate substitui propria conceptie asupra calitatii vietii
celei ce apartine pacientului.
Independenta
morala si tehnica
Art5. Medicul
trebuie sa dispuna de intreaga libertate profesionala si de conditii
tehnice si morale care sa-i permita sa actioneze cu toata independenta,
atat atunci cand sfatuieste cat si atunci cand actioneaza.
Pacientul ar trebui
sa fie informat daca aceste conditii nu ar fi intrunite.
Art 6. Atunci
cand medicul actioneaza in contul unei autoritati private sau publice,
atunci cand este insarcinat cu o misiune de catre o terta persoana sau
o institutie, el trebuie de asemenea sa-l informeze pe pacient.
Secretul profesional
Art 7. Medicul
este confidentul necesar al pacientului. El trebuie sa-i garanteze secretul
total al tuturor informatiilor pe care le-ar culege si constatarilor
pe care le-ar opera in urma contactelor cu acesta. Secretul medical
nu este abolit prin moartea pacientului.
Art 8. Medicul
trebuie sa respecte viata particulara a pacientilor si sa ia orice masura
necesara pentru a face imposibila revelarea a ceea ce el ar afla cu
ocazia exercitarii profesiei sale.
Atunci cand dreptul
national prevede exceptii de la obligatia secretului medical, medicul
va putea solicita avizul prealabil al Ordinului sau organizatiei profesionale
cu competenta similara.
Art 9. Medicii
nu pot colabora la constituirea de banci electronice de date medicale
punand in pericol sau micsorand dreptul pacientului la intimitate, securitate
si protectie a vietii sale particulare. Orice banca de date medicale
informatizate ar trebui plasata sub responsabilitatea etica a unui medic
desemnat nominal.
Bancile de date
medicale nu pot avea nici o legatura cu alte banci de date.
Competenta medicului
Art 10. Medicul
trebuie sa faca apel la toate resursele stiintelor medicale pentru a
le aplica intr-o maniera adecvata pacientului sau.
Art 11. El
nu-si poate asuma o competenta pe care nu o poseda.
Art 12. El
trebuie sa apeleze la un confrate indata ce un examen (examinare) sau
un tratament ii depaseste cunostintele (competenta).
Ajutorarea muribunzilor
Art 13. Medicina
implica in orice imprejurari respectarea constanta a vietii, a autonomiei
morale si a liberei alegeri a pacientului. Totusi, medicul poate, in
caz afectiune incurabila si terminala, sa se limiteze la a usura suferintele
fizice si morale ale pacientului, dandu-i tratamente adecvate si mentinand
atat cat e posibil calitatea unei vieti care se incheie.
Este imperativ
ca muribundul sa fie asistat pana la sfarsit si sa se actioneze in asa
fel iincat sa i se permita sa-si pastreze demnitatea.
Grefa de organe
Art 14. In
cazul unui bolnav pentru care este imposibilsa se inverseze procesul
terminal de incetare a functiilor vitale intretinute artificial, medicii
se vor asigura de decesul pacientului tinand cont de datele cele mai
recente ale stiintei.
Cel putin doi medici
vor veghea la stabilirea separat a unui document asupra acestei situatii.
Ei vor fi independenti de echipa insarcinata cu grefa.
Art 15. Medicii
insarcinati cu prelevarea unui organ destinat grefei pot aplica tratamente
speciale, care sa vizeze mentinerea in activitate a organelor destinate
acestei grefe.
Art 16. Medicii
prelevanti se vor asigura prin toate mijloacele posibile ca donatorul
nu a exprimat vreo parere in timpul vietii, in scris sau fata de cei
apropiati.
Reproducere
Art 17. Medicul
va da pacientului la cerea sa orice informatie utila in materie de reproducere
si de contraceptie.
Art 18. Este
conform eticii pentru un medic determinat de propriile convingeri sa
refuze sa intervina in procesul reproducerii sau in caz de intrerupere
de sarcina sau avort invitand pe interesati sa solicite avizul altor
confrati.
Experimentul
uman
Art 19. Progresul
in medicina e bazat pe cercetare, care nu se poate lipsi de experimentarea
pe om.
Art 20. Protocolul
oricarei experiente proiectate pe om trebuie supus, in prealabil, unei
comisii de etica independente de experimentator pentru avizare si sfat.
Art 21. Consimtamantul
liber si in cunostinta de cauza al subiectului experimentarii va fi
luat dupa ce acesta va informat intr-un mod adecvat asupra obiectivelor,
metodelor si beneficiilor scontate ca si asupra riscurilor si neplacerilor
potentiale fiind dreptul subiectului sa nu participe sau sa se retraga
in ultimul moment.
Art 22. Medicul
nu poate asocia cercetarea biomedicala cu ingrijirile medicale, in vederea
achizitionarii de cunostinte medicale noi, decat in masura in care aceasta
cercetare biomedicala este justificata de o utilitate diagnostica sau
terapeutica potentiala in privinta bolnavului.
Tortura si tratamente
inumane
Art 23. Medicul
niciodata nu trebuie sa asiste sau sa admita acte de tortura sau alta
forma de tratamente crude, inumane sau degradante oricare ar fi argumentele
invocate (greseala comisa, acuzatie, credinta) si acest lucru in toate
situatiile ca si in caz de conflict civil sau armat.
Art 24. Medicul
nu trebuie sa-si foloseasca niciodata cunostintele, competenta si abilitatea
pentru a facilita folosirea torturii sau orice proces penal.
Medicina si
societatea
Art 25. Pentru
indeplinirea misiunii sale umanitare, medicul are dreptul la protectia
legala a independentei sale profesionale in timp de pace cat si in timp
de razboi.
Art 26. Medicul
care actioneaza individual sau prin intermediul organizatiilor profesionale
are datoria sa atraga atentia colectivitatii asupra insuficientelor,
in domeniul calitatii ingrijirilor si independentei profesionale a practicienilor.
Art 27. Medicii
sunt chemati sa participe la elaborarea si executarea tuturor masurilor
colective care vizeaza sa imbunatateasca prevenirea, diagnostiscul si
tratamentul bolilor; in special, sa colaboreze din punct de vedere medical
la organizarea primului ajutor, mai ales in caz de calamitate.
Art 28. El
trebuie sa participe in masura competentelor si posibilitatilor la imbunatatirea
constanta a calitatii ingrijirilor prin cercetare si perfectionare continua
astfel incat sa ofere pacientului ingrijiri conforme cu datele stiintei.
Confraternitate
(relatii de colegialitate)
Art 29. Regulile
confraternitatii sunt instaurate in interesul pacientilor. Ele au drept
scop sa-i scuteasca pe acestia de a fi victimele manevrelor de concurenta
neloiala intre medici. Acestia pot, din contra, sa considere in mod
legitim calitatile profesionale recunoscute de omologii lor.
Art 30.
Medicul chemat sa dea ingrijiri unui pacient aflat deja sub ingrijirea
unuia din confrati, trebuie sa se straduiasca sa ia legatura cu acesta
din urma in interesul bolnavului si daca nu a existat opozitie din partea
acestuia.
Art 31. Nu
este o abdicare de la datoria de confraternitate daca medicul comunica
organului profesional competent nesupunerea la regulile de etica medicala
si de competenta profesionala despre care el a avut cunostinta.
Publicitatea
descoperirilor
Art 32. Medicul
are datoria sa faca cunoscute cu prioritate in presa profesionala descoperirile
ce le va fi facut sau concluziile studiilor sale stiintifice in materie
de diagnostic si terapie. El le va supune criticii confratilor in forme
apropiate inainte de a le face cunoscute publicului medical.
Art 33. Orice
exploatare publicitara a unui succes profesional medical in profitul
unei persoane, grup de persoane sau al unei scoli este contrar eticii
medicale.
Continuitatea
ingrijirilor
Art 34. Medicul,
oricare ar fi specialitatea sa, trebuie sa considere ca o datorie sa
dea ingrijiri de urgenta unui bolnav in pericol imediat daca nu este
asigurat ca alti medici pot aduce aceste ingrijiri si sunt capabili
de ele.
Art 35. Medicul
care accepta sa dea ingrijiri unui pacient se angajeaza sa le asigure
continuitatea, la nevoie, cu ajutorul unor medici asistenti, inlocuitori
sau asociati avand aceeasi competenta si calificare.
Libera alegere
Art 36.
Libera alegere a medicului de catre pacient este un principiu fundamental
al relatiei pacient-medic.
Medicul trebuie
sa respecte si sa faca sa se respecte aceasta libertate de alegere.
Medicul poate refuza
insa sa dea ingrijiri, in afara de cazul cand este vorba de un pacient
in pericol.
Greva medicala
Art 37. Atunci
cand un medic hotaraste sa participe la un refuz colectiv si organizat
al ingrijirilor, nu este dispensat de obligatiile sale etice fata de
pacientii carora trebuie sa le garanteze ingrijirile urgente si cele
necesare bolnavilor in tratament.
Onorarii
Art 38. Medicul
face dovada de moderatie si discretie in fixarea onorariilor sale.
In aceste limite
medicul va tine seama in stabilirea onorariilor, in lipsa de contract
sau de conventie individuala sau colectiva, de importanta serviciului
oferit, de circumstantele particulare eventuale, de propria sa competenta
si de situatia economica a pacientului.
Conferinta
Internationala a Ordinelor si Organismelor cu atributii similare
Paris
, ianuarie 1987